Osteoporoza, boala tăcută a cifrelor mari în România. Ce trebuie să știm despre această boală azi, de Ziua Mondială a Osteoporozei. Începând cu 1996, în fiecare an, 20 octombrie reprezintă Ziua Internațională a Osteoporozei.
În România, osteoporoza este boala tăcută a cifrelor mari:
- Aproximativ 21% dintre femeile și 6% dintre bărbații de peste 50 de ani suferă de osteoporoză
- Studiile estimează ca în 2025 în România 110.000 de persoane vor fi afectate de această boală
- 700 de ani de viață sănătoși (QUALY) s-au pierdut în România în 2010 din cauza osteoporozei: îmbătrânirea populației va accentua și mai mult incidența osteoporozei și a fracturilor provocate de aceasta
- Peste 94.000 de fracturi de fragilitate se întâmplă în fiecare an
- Mai mult de 1 din 5 persoane cu fractură de șold moare în interval de un an
- Osteoporoza costă – povara economică pentru România s-a ridicat la 129 milioane euro în 2010, estimându-se o creștere până la 151 milioane euro pentru 2025
Osteoporoza este cunoscută drept boala ”tăcută” pentru că este o afecțiune total asimptomatică până la prima fractură. Este o boală ”silențioasă” și pentru că a beneficiat de mult mai puțină atenție publică în comparație cu alte boli cronice precum cancer, boli cardiovasculare sau diabet. Și, de asemenea, este o boală care astăzi are nevoie de o voce puternică, care să o repoziționeze în cadrul politicilor publice de sănătate.
Situația pandemică riscă să scoată de pe radarul opiniei publice multe boli cronice grave, printre care se numără și osteoporoza. În acest context deloc favorabil, Point Public Affairs, cu sprijinul unui grup parlamentar de inițiativă format din femei parlamentar din toate partidele politice, a repus osteoporoza pe agenda publică prin intermediul unei dezbateri care a avut loc astăzi, 20 octombrie, de Ziua Internațională a Osteoporozei. Dezbaterea și-a propus să identifice măsurile care ar trebui luate la nivel de politici de sănătate pentru a diminua efectele devastatoare ale osteoporozei.
Prof. Cătălina Poiană, Președintele comisiei de endocrinologie a Ministerului Sănătății a accentuat nevoia de intervenție rapidă în domeniul osteoporozei, menționând progresele recente dar și măsurile suplimentare care trebuie luate urgent. ”De pe poziția profesionistului în sănătate, cred că lucrurile se pot începe pe mai multe planuri simultan. Este important să reluăm partea de program de la Ministerul Sănătății care finanța investigațiile, un pas atât de important pentru prevenția osteoporozei.
Am implementat, cu ajutorul grupului lucrativ osteoporoză din cadrul Societății Române de Endocrinologie, programul pentru dozarea vitaminei D în regim de gratuitate. Programul funcționează în foarte multe orașe din țară și presupune dozarea vitaminei D la pacienții care sunt la risc sever de a avea deficit de vitamină D. În acest moment, programul acoperă tot spectrul de vârste aflate la risc.
O echipă multi-disciplinară în osteoporoză este esențială, după cum este foarte importantă și implicarea medicilor de familie. În acest sens, împreună cu Societatea Națională de Reumatologie (președinte conf. dr. Cătălin Codreanu), am pus bazele unui ghid orientativ pentru medicii de familie, pentru a-i ajuta să înțeleagă cum se pot implica în acest lanț. Acest ghid este acum în lucru și urmează să fie lansat curând. De asemenea, medicii de familie pot interveni în continuarea terapiei, mai ales în condiții de pandemie. Un medic specialist poate trimite în format electronic rețeta pacientului, care poate apela la medicul de familie pentru a își lua medicația.”
”Este un proiect important, în care m-am implicat cu mult entuziasm, dintr-o dublă perspectivă: ca medic endocrinolog și ca reprezentant al Administrației Prezidențiale, pentru că îmi doresc o politică publică coerentă în acest domeniu. Dincolo de suferința personală, impactul osteoporozei este major și prin costurile extraordinare pe care le generează pentru sistemul de sănătate, transpuse în primul rând în zile de spitalizare, care le depășesc pe cele pentru cancer de sân, infarct sau diabet” a afirmat Diana Loreta Păun, consilier prezidențial.
Ce cred românii despre osteoporoză
Cu ocazia acestei dezbateri s-a lansat si studiul ”Percepțiile și atitudinile românilor față de osteoporoza”, realizat de ISRA Center la inițiativa AMGEN.
Așa cum indică statisticile oficiale, osteoporoza are un impact personal și economic uriaș. La nivel mondial, osteoporoza provoacă milioane de fracturi rezultând o fractură osteoporotică la fiecare 3 secunde (https://www.iofbonehealth.org/facts-statistics). Așadar, aproape în fiecare clipă are loc o fractură de fragilitate.
În ceea ce privește România, ponderea femeilor cu vârsta între 40 și 70 de ani care conștientizează la nivel spontan riscul de fractură este de doar 8%.
Respondentele intuiesc un cumul de factori atunci când se gândesc la osteoporoză, însă nu au suficiente informații despre această boală tăcută. 28% spun că osteoporoza înseamnă durere, iar pentru 27% înseamnă sistem osos fragil.
Totodată, s-a constatat că 15% dintre femeile cu vârsta între 40 și 70 ani au foarte puține informații despre osteoporoză și nu știu cum le poate afecta această boală.
Îngrijorarea legată de un posibil diagnostic de osteoporoză este percepută la un nivel destul de redus de intensitate: scor mediu 6.8 (pe o scară de la 1 la 10). Impactul creste ușor în rândul persoanelor singure, scorul mediu fiind de 7.62. Nivelul perceput de îngrijorare este mult mai mare pentru patologii care în ultimii ani au beneficiat de campanii intense de comunicare (cancer, boli cardiovasculare, hepatita C).
Creșterea nivelului de familiaritate cu afecțiunea și în egală măsură înțelegerea riscurilor asociate osteoporozei sunt strâns legate de sursa de informare: în acest moment, pentru majoritatea femeilor principala sursă de informare o reprezintă cercul de apropiați (43%) și doar 32% consideră medicul de familie drept sursa cea mai credibilă de informare.
Despre studiu : cercetare CANTITATIVĂ, reprezentativă la nivel NAȚIONAL, pe un eșantion de 512 femei cu vârsta între 40 și 70 ani. Marja de eroare este de ±4.33%, iar culegerea datelor a avut loc între 17 Ianuarie și 2 Februarie 2020.
