Din cuprinsul articolului
Un parazit microscopic, prezent în creierul a până la 30% dintre americani și probabil la fel de răspândit și în Europa, a fost legat de tulburări neurologice subtile, dar persistente. Se numește Toxoplasma gondii, iar studiul publicat recent în PLOS Pathogens aduce în atenție modul în care chiar și un număr mic de neuroni infectați poate deregla comunicarea dintre celulele nervoase.
Mult timp considerat inofensiv pentru persoanele cu un sistem imunitar sănătos, acest parazit capătă un profil tot mai complex pe măsură ce cercetătorii înțeleg mai bine cum acționează în creier.
Ce este Toxoplasma gondii și cum ajunge în corp
Parazitul poate fi contractat prin carne gătită insuficient sau prin contact cu fecale de pisică, în special de la puii de pisică care elimină oocistele (formele infecțioase). După infectare, Toxoplasma formează chisturi în creier, unde poate rămâne activ zeci de ani fără simptome evidente.
De cele mai multe ori, sistemul imunitar îl ține sub control. Însă în cazurile în care organismul este slăbit sau în timpul sarcinii, parazitul poate provoca probleme grave – inclusiv pierderi de sarcină sau malformații congenitale.
Cum afectează parazitul funcțiile cerebrale
Cercetătorii de la University of California, Riverside, coordonați de prof. Emma H. Wilson, au observat că neuronii infectați eliberează mai puține vezicule extracelulare (EVs) – niște structuri minuscule, învelite într-o membrană, care transportă semnale între celulele creierului.
Aceste EVs sunt esențiale pentru comunicarea dintre neuroni și celulele gliale, mai ales astrocitele – celule care reglează nivelurile de neurotransmițători, cum ar fi glutamatul. În lipsa semnalelor corecte, glutamatul se acumulează în exces, ceea ce poate duce la hiperexcitabilitate neuronală, leziuni cerebrale și modificări în conectivitatea neurală.
„Chiar și câțiva neuroni infectați pot destabiliza chimia creierului”, a declarat prof. Wilson pentru PLOS Pathogens. „Am observat un dezechilibru clar între semnalele transmise și răspunsul celulelor de suport, iar asta poate afecta întregul sistem nervos.”
Ce înseamnă asta pentru sănătatea mentală?
Deși cercetarea este în stadiu incipient și s-a desfășurat în principal pe modele animale și celule umane cultivate în laborator, implicațiile sunt majore. Se discută tot mai des posibilitatea ca Toxoplasma gondii să contribuie la afecțiuni precum anxietatea, depresia, tulburările cognitive sau chiar epilepsia.
„Nu vorbim despre o boală contagioasă în sensul clasic, ci despre o influență tăcută care poate modifica echilibrul funcțional al creierului”, a adăugat Wilson. Echipa sa lucrează acum la identificarea unor markeri ai infecției direct în sângele uman, prin analiza acestor vezicule extracelulare. Dacă reușesc, ar putea apărea o metodă de diagnostic rapid, fără imagistică cerebrală invazivă.
Parazitul care influențează chiar și comportamentul?
Un studiu din 2022, menționat de Science Alert, a mers și mai departe, afirmând că persoanele infectate ar putea avea șanse mai mari de succes în viața socială și sentimentală. Teoria? Toxoplasma ar stimula anumite zone din creier legate de încredere, risc și atractivitate. Este un subiect încă dezbătut, dar interesul academic în jurul acestui parazit a crescut vizibil în ultimii ani.
Ce pot face oamenii?
Pentru majoritatea celor infectați, nu există simptome. Cei mai mulți trăiesc toată viața fără să știe că au fost infectați. Totuși, pentru categoriile vulnerabile – femeile însărcinate și persoanele imunocompromise – măsurile preventive sunt esențiale:
-
gătirea corectă a cărnii, mai ales porc și miel,
-
spălarea temeinică a legumelor,
-
purtarea mănușilor și spălarea mâinilor după contactul cu litiera pisicilor,
-
evitarea contactului cu pisici tinere sau necunoscute în timpul sarcinii.
Cum îți dai seama că ești infectat cu Toxoplasma gondii
Una dintre cele mai mari provocări în identificarea infecției cu Toxoplasma gondii este lipsa simptomelor clare. Cei mai mulți oameni infectați nu prezintă semne evidente și pot rămâne purtători toată viața fără să știe. Totuși, există indicii care pot ridica semne de întrebare – mai ales în primele săptămâni după contactul cu parazitul.
Simptomele posibile la adulți sănătoși
La persoane cu un sistem imunitar funcțional, infecția acută trece adesea neobservată sau este confundată cu o viroză ușoară. Pot apărea:
-
dureri musculare difuze,
-
febră ușoară,
-
oboseală accentuată,
-
dureri de cap persistente,
-
ganglioni inflamați, în special la nivelul gâtului,
-
dureri în gât.
Aceste simptome dispar de la sine în câteva săptămâni și, de regulă, nu declanșează vizite la medic, motiv pentru care infecția trece neidentificată.
Când apar complicațiile
Persoanele cu imunitate scăzută – bolnavi de cancer, HIV/SIDA, pacienți care urmează tratamente imunosupresoare sau transplant – pot dezvolta manifestări severe, precum:
-
confuzie sau dezorientare bruscă,
-
dificultăți de vorbire,
-
vedere încețoșată,
-
lipsa coordonării,
-
crize convulsive,
-
simptome asemănătoare celor din accidentele vasculare cerebrale.
La gravide, infecția dobândită în timpul sarcinii poate afecta grav fătul, ducând la avort spontan, naștere prematură sau anomalii congenitale severe.
Cum se pune diagnosticul
Testarea pentru toxoplasmoză se face prin analize de sânge, care detectează prezența anticorpilor IgM și IgG împotriva parazitului. Prezența IgM indică o infecție recentă, în timp ce IgG arată că organismul s-a întâlnit cu parazitul în trecut.
În prezent, testele nu pot arăta cu certitudine dacă parazitul se află activ în creier sau alte organe. De aceea, cercetătorii de la University of California, Riverside lucrează la noi metode de identificare a infecției cronice, prin izolarea veziculelor extracelulare (EVs) din sânge, ca markeri ai activității neuronale perturbate.
Ce poți face dacă bănuiești că ești infectat
-
Discută cu medicul de familie despre simptomele recente sau expunerea la factori de risc (carne insuficient preparată, contact cu pisici).
-
Solicită o analiză de sânge pentru anticorpi specifici.
-
Dacă ești însărcinată sau ai o boală care slăbește imunitatea, anunță medicul imediat pentru investigații suplimentare și, dacă e cazul, tratament.
