vineri, octombrie 30, 2020

Interviu de colecție prezentat de TVR cu un reputat profesor român, stabilit în Canada. Domnia sa a împărtășit câteva concluzii extrem de prețioase, legate de medicația pentru coronavirusuri. Dar și un lucru important: de multe ori, sunt preferate remediile scumpe, în defavoarea celor ieftine și la fel de eficiente.

Profesorul și microbiologul Vania Atudorei, născut la Botoșani, este în prezent microbiolog federal Registered Microbiologist of Canadian College of Microbiologitsts (RMCCM) și supervisor al Departamentului de Sănătate și Farmacie Eurofins din Canada, potrivit stiri.tvr.ro.

Citește și:

”În experiența mea profesionala internațională de 40 de ani în domeniul microbiologiei farmaceutice și a farmacologiei am învățat să nu cred tot ce se scrie și tot ce se spune, și să verific eu însumi adevărul, iar atunci când îl aflu și sunt convins de el, să îl spun și la alții. Și să nu uit că știința este singura bogăție care sporește atunci când o împarți cu alții”, a precizat microbiologul Vania Atudorei.

Citește și:

”Mi-am pus întrebarea care sunt simptomele clasice ale virozei COVID-19 și dacă există un medicament singur, capabil să acționeze împotriva tuturor acestor simptome. Răspunsul pe care l-am găsit este surprinzător: da, există!

Este vorba de simptome importante precum febră, dureri, inflamații și coagularea sângelui. Ei bine, ASPIRINA combate și febra, și durerile, și inflamația, și mai este și anticoagulantă. Dacă mă întrebați de ce nu se prescrie banala aspirină, nu am să vă răspund… Am să vă las să găsiți singur răspunsul. În discuțiile mele recente cu specialiști din Franța, România, Elveția, Marea Britanie și Germania, mi s-a spus că aspirina are contraindicații, de exemplu, la bolnavii de astm. Daca vreți să aflați totul despre un medicament, trebuie să căutați pe internet monografia completă a acestuia, care poate conține zeci de pagini și care este redactată de compania-mamă. În cazul aspirinei, este compania germană Bayer. Deci, da, e contraindicată, dar numai pentru bolnavii de astm provocat de către compuși chimici care conțin săruri ale acidului salicilic, salicilați, așa cum este cazul aspirinei al cărui nume farmaceutic este acid acetil-salicilic. Prin urmare, numai dacă persoana este alergică la acești compuși.

Citește și:

Mi s-a mai spus, apoi, că aspirina poate să dea dureri de stomac și iritații gastrice. Da, e normal, pentru că este acidă. Dar astăzi există comprimate de aspirină înrobate (sau filmate), acoperite de un strat protector, care face ca ea să nu se mai dizolve în stomac, ci direct în intestin, unde nu mai provoacă dureri. Fabricarea aspirinei o poate face și un elev. E nevoie numai de două materii prime, oțet (acid acetic) și acid salicilic. Numai că aspirina costă prea puţin, iar business-ul farmaceutic – Big Pharma (dacă ar fi să utilizăm sintagma “Big Pharma conspiracy theory”, mult utilizată pe internet în aceste zile) nu face mare profit cu ea. 1 gram de Remdesivir pur costă 3.750 $, iar 1 gram de aspirină pură costă 1 cent, adică 0.01 $”.

În prezent există mai multe scheme de tratament împotriva acestui virus. Sunt preferate remediile scumpe celor ieftine, spune microbiologul într-un interviu realizat pentru TVRi de Sandrino Gavriloaia. Profesorul Vania Atudorei a dezvoltat tema unor controverse, confuzii și ciudățenii referitoare la COVID-19.

”În prezent, există mai multe scheme de tratament împotriva acestui virus. Iată câteva exemple. Agenția federală din SUA pentru medicamente și alimente, FDA, a aprobat, recent, medicamentul Ivermectin, un antiparazitar contra viermilor intestinali, medicament pentru care, în 2015, s-a decernat și un Premiu Nobel pentru Medicină. Studii publicate în Australia, la Melbourne, afirmă că, în numai 48 de ore, acest remediu a scăzut cantitatea de virus cu peste 99%. FDA a aprobat și antiviralul Remdesivir, fabricat de către compania americană Gilead, leader mondial în medicamente antiretrovirale, care se pare că nu dă rezultatele așteptate decât la o treime dintre cazuri, şi acestea nepublicate încă într-o revista ştiinţifică reputată”, a spus microbiologul.

Vania Atudorei mai amintește și alte variante de tratament, care ar fi însă insuficiente și care rămân sub rezerve.

”Pentru clorochina și hidroxiclorochina, medicamente utilizate contra malariei și recomandate de unii medici la ora actuală, dovezile de eficacitate sunt insuficiente. În plus, aceste medicamente în doze mari provoacă tulburări cardiace grave şi au alte efecte secundare grave. La Montreal se testează şi colchicina pentru efectele ei antiinflamatorii puternice şi quercetolul, dar nu există încă rezultate fiabile”.

Tratamente pentru dureri de gât ar fi însă eficiente, spune microbiologul născut la Botoșani.

”Am găsit referințe de specialitate potrivit cărora unele pastile împotriva durerilor de gât, care conțin combinația de alcool diclorobenzilic și amil metacrezol, sunt eficiente pentru prevenirea coronavirusurilor, pentru a le reduce drastic chiar și după două minute de la un eventual contact. Aceste produse pot fi găsite în farmacii sub numele comerciale de Cepacol, Strepsils sau pastile antibacteriene pentru dureri de gât. Nu sunt scumpe, dar citiți bine eticheta pentru a nu le confunda cu produse similare, care conțin doar mentol și benzocaină și care nu sunt eficiente. Studiile au fost făcute în Anglia, în 2005, de către echipa virusologului John Sydney Oxford de la Universitatea din Londra, reputat specialist mondial în virusurile gripale”, spune botoșăneanul stabilit în Canada.

”Concluzia este că cele două substanțe combinate afectează învelișul viral și vor avea efecte semnificative în reducerea infecțiozității anumitor viruși infecțioși din gât și salivă, reducând, astfel, contagiozitatea de transmitere de la persoană la persoană. Atenție, nu este un tratament care face miracole, ci unul preventiv, ajutător și aflat la îndemâna oricui”, adaugă Vania Atudorei.

Parteneri--