Din cuprinsul articolului
Vești proaste pentru românii care suferă de boli cardiovasculare. Pastilele pentru inimă nu vor mai fi la fel compensate. Decizia Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) de a propune reducerea nivelului de compensare pentru o serie de medicamente esențiale în tratamentul bolilor cardiovasculare a declanșat un val de nemulțumiri.
Medicii, organizațiile de pacienți și ministrul Sănătății avertizează că măsura ar putea afecta grav accesul la tratamente vitale pentru milioane de români, în special pensionari.
Ce presupune măsura CNAS și cine va fi afectat
Potrivit CNAS, reducerea ar viza 13 substanțe active, cu o creștere medie de 9 lei pe cutie suportată de pacienți. Însă medicii atrag atenția că, în realitate, sunt vizate sute de medicamente prescrise zilnic pentru hipertensiune arterială, colesterol crescut și alte afecțiuni cronice.
Sandra Alexiu, președinta Asociației Medicilor de Familie București–Ilfov, avertizează că impactul asupra pacienților cronici va fi mult mai mare:
„Am pacienți care iau 4-5 dintre aceste medicamente pe rețetă. Creșterea poate ajunge la 45 de lei pe lună, iar mulți au nevoie de mai multe cutii.”
În condițiile în care bolile cardiovasculare necesită tratamente de lungă durată, costurile suplimentare riscă să devină insuportabile pentru pacienții cu venituri modeste.
Bolile cardiovasculare, principala cauză de deces în România
Statistici recente arată dimensiunea problemei:
-
Aproape jumătate dintre românii între 30 și 79 de ani suferă de hipertensiune arterială, potrivit OMS.
-
Bolile cardiovasculare provoacă peste 50% dintre decesele din România, cel mai ridicat procent din Europa, dublu față de media UE.
-
Unul din patru români figurează deja în evidențele medicilor de familie cu o afecțiune cardiovasculară.
În acest context, reducerea compensării riscă să agraveze și mai mult o situație deja critică.
Vocea pacienților: „Lovitură pentru pensionari”
Rozalina Lăpădatu, vicepreședinta Alianței Pacienților Cronici, estimează că 4-5 milioane de români ar putea fi afectați direct. Ea atrage atenția că măsura lovește în cea mai vulnerabilă categorie: pensionarii.
„Este inadmisibil ca această măsură să fie aprobată. Toate aceste medicamente sunt folosite în special de pensionari, pentru boli cardiovasculare, AVC sau colesterol. Sunt tratamente fără de care mulți nu pot supraviețui.”
Mulți pacienți cronici sunt deja împovărați de plata contribuției la sănătate (CASS), introdusă recent pentru pensiile mai mari, iar noua creștere a costurilor îi poate forța să renunțe la tratamente, cu riscul apariției complicațiilor grave – de la infarct miocardic până la accident vascular cerebral.
Ministrul Sănătății: „O măsură aberantă”
Reacția oficială a venit din partea ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, care a calificat măsura drept „total aberantă”.
Acesta a precizat că nu a fost consultat de CNAS și că nu va susține modificări care afectează accesul pacienților cronici la tratamente vitale. Ministrul a promis consultări transparente cu medici, pacienți și societăți profesionale înainte de orice schimbare a listei de medicamente compensate.
Totodată, Rogobete a amintit că lista nu a mai fost actualizată de ani buni și că este necesară o revizuire, însă fără a sacrifica interesele pacienților.
Argumentele CNAS: „O practică normală în toată lumea”
De cealaltă parte, Horațiu Moldovan, președintele CNAS, apără decizia, susținând că reducerea compensării pentru medicamentele vechi este o practică internațională.
„Scopul este de a crea spațiu bugetar pentru introducerea de medicamente noi pe lista de compensate. Nu vorbim doar de medicamente inovative, ci și de generice cu valoare terapeutică mai mare. Este un proces normal, peste tot în lume.”
Controversa privind scăderea compensării la medicamentele pentru inimă scoate la iveală o dilemă majoră: cum poate fi echilibrat bugetul sănătății fără a sacrifica pacienții cronici?
Pe de o parte, CNAS invocă nevoia de modernizare a listei de compensate și de integrare a unor tratamente noi. Pe de altă parte, medicii și pacienții avertizează că milioane de români – mulți dintre ei pensionari – ar putea fi condamnați la suferință sau chiar la moarte prematură din cauza lipsei banilor pentru medicamente vitale.
