Din cuprinsul articolului
Patriciu Achimaș-Cadariu, invitat în podcastul Academia de Sănătate, a vorbit despre accesul pacienților români la tratamente oncologice performante. Oncologia, ramura medicinei care se ocupă cu prevenția, diagnosticarea și tratamentul cancerului, se confruntă multe probleme în România. De la lipsa uniformității în standardele de tratament, la accesul dificil la centre de excelență și lipsa unui sistem eficient de navigare a pacientului, sistemul oncologic românesc are nevoie de reforme profunde și de implementarea unor soluții moderne, bazate pe experiența internațională.
Prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu consideră că există disparități între centrele oncologice din România
Potrivit prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, performanța oncologică de vârf există în câteva centre mari din țară, însă nu este uniform distribuită. Standardizarea tratamentului oncologic rămâne o necesitate stringentă, deoarece în multe localități mici lipsesc resursele și expertiza necesare pentru cazurile complexe. În plus, circuitul pacientului de la diagnostic la tratament este adeseori greoi, iar întârzierile pot face diferența între viață și moarte.
Importanța centralizării și a echipei multidisciplinare
Un punct-cheie evidențiat de prof. Achimaș-Cadariu este centralizarea tratamentului oncologic pentru localizările complexe (cum ar fi chirurgia hepatobiliopancreatică sau cancerul ovarian) în centre specializate, cu echipe multidisciplinare. Aceste „tumor boards” adună chirurgi oncologi, radioterapeuți, chimioterapeuți, anatomopatologi și alți specialiști, facilitând decizii rapide, personalizate și bazate pe cele mai noi protocoale internaționale.
Supra-specializarea: cheia succesului în oncologie
Patriciu Achimaș-Cadariu consideră că supraspecializarea medicilor și a centrelor medicale este vitală pentru creșterea calității actului medical. Modelul francez, cu ierarhizare clară a centrelor (terțiare, secundare, primare) și distribuția cazurilor către centrele cele mai potrivite, ar putea fi implementat și în România. Astfel, cazurile complexe s-ar adresa exclusiv centrelor cu volum mare și expertiză, crescând șansele de supraviețuire și reducând cheltuielile inutile.
Rolul navigatorului de pacient
O noutate utilă în sistemul oncologic românesc ar fi navigatorul de pacient – o persoană care să ghideze pacientul prin toate etapele, de la diagnostic la tratament și investigații suplimentare. Acesta poate contribui la reducerea timpului de așteptare și la o mai bună înțelegere a pașilor de urmat, însă este esențială formarea profesională a acestor navigatori, precum și integrarea lor în echipele multidisciplinare.
Evaluarea și finanțarea centrelor de excelență
O altă problemă ridicată este lipsa unei evaluări riguroase a performanței centrelor medicale. Finanțarea și acreditarea ar trebui să țină cont de volum, rezultate și complexitatea cazurilor tratate, nu doar de titulaturi sau denumiri. În plus, performanța trebuie susținută financiar și logistic, iar ierarhizarea clară a centrelor ar ajuta la optimizarea resurselor.
Tehnologia și viitorul oncologiei: Telemedicina și inteligența artificială
Telemedicina și inteligența artificială pot revoluționa modul în care sunt tratate cazurile oncologice, mai ales în centrele mici, unde expertiza poate lipsi. Implementarea tumor board-urilor virtuale și a soluțiilor de analiză AI pentru imagistică și planuri de tratament ar putea ajuta la standardizarea și eficientizarea îngrijirii oncologice în România.
Registrele oncologice: baza pentru rezultate mai bune
Un registru național funcțional pentru pacienții oncologici este esențial pentru evaluarea reală a supraviețuirii și eficienței tratamentelor. În prezent, există doar registre regionale funcționale (ex. Cluj), însă dezvoltarea și implementarea unui registru național ar oferi date concrete pentru politici de sănătate publică eficiente.
