Penurie de medicamente vitale pentru pacienți. Grecia propune înfiinţarea unui sistem de monitorizare la nivel european

Grecia se confruntă cu o penurie de medicamente. Pentru unele produse, bolnavii sunt nevoiţi să aştepte săptămâni la rând. Printre cauze sunt enumerate pandemia, preţurile mari la energie, costurile de producţie crescute, materiile prime scumpe, războiul din Ucraina, dar şi cererea uriaşă. Lipsesc nu doar substanţele active necesare producţiei farmaceutice, ci şi ambalajele pentru preparare.

Situaţia a fost prezentată inclusiv în Parlamentul European de un europarlamentar grec, diagnosticat cu atrofie musculară spinală, care a şi propus înfiinţarea unui sistem de monitorizare la nivel european.

Penuria de medicamente pune în pericol viața oamenilor cu probleme grave de sănătate

Corespondent RRA, Michaela Lambrinidou: Penuria de medicamente continuă în Grecia, ţara deţinând primul loc la timpii de aşteptare pentru ridicarea medicamentelor prescrise de medic, timpi care adeseori depăşesc săptămâni la rând, punând în pericol viaţa multor cetăţeni cu probleme grave de sănătate.

Pandemia, preţurile mari la energie, costurile de producţie crescute, materii prime scumpe, războiul din Ucraina şi cererea uriaşă care a rezultat în urma triplei epidemii – de coronavirus, gripă şi bronşiolită la copii – sunt principalele motive care au creat un deficit uriaş de medicamente nu numai în Grecia, ci şi în restul Europei, problema luând dimensiuni globale.

Lipsesc nu doar substanţele active necesare producţiei farmaceutice, precum paracetamolul sau amoxicilina, care sunt produse în fabrici din India şi China, dar care au o producţie limitată, ci chiar şi piesele de ambalaj din plastic.

Grecia este ţară de referinţă pentru preţul net al medicamentelor

Grecia în paralel se confruntă însă şi cu o problemă suplimentară, şi anume cea a preţurilor mici la medicamente.

Grecia este ţară de referinţă pentru preţul net al medicamentelor, care se determină în funcţie de media celor două mai mici preţuri din statele membre ale zonei euro pentru aceleaşi medicament în ceea ce priveşte substanţa activă, forma farmaceutică, concentraţia şi ambalajul.

Preţurile scăzute, în primul rând, cresc exporturile paralele către ţările din care se poate obţine un profit mai mare, în timp ce produsele farmautice scad oferta.

Pentru medicamente generice preţul este stabilit la 65% din preţul produselor de referinţă corespunzătoare.

Exporturile de medicamente din Grecia interzise

Serviciile de resort din Grecia au interzis din cauza penuriei uriaşe exporturile paralele a peste 200 de medicamente care lipsesc de pe piaţa internă.

Totodată, depozitelor farmaceutice li s-a cerut să declare stocurile, iar Ministerul Sănătăţii a anunţat un set suplimentar de măsuri pentru a face faţă problemei.

Regiunile inundate ale Greciei, în zonele centrale ale Grecii se confruntă cu o problemă suplimentară, după ce depozitele de farmacii sau chiar farmaciile de cartier şi-au pierdut stocurile de medicamente în timpul inundaţiilor şi, în acelaşi timp, există o cerere sporită de medicamente, deoarece şi cetăţenii sinistraţi au păţit acelaşi lucru.

Ministerul Sănătăţii a infirmat totuşi lipsa masivă de medicamente de pe piaţa Greciei, dar astăzi preşedintele Organizaţiei Naţionale de Medicamente – EOF Dimitrios Filippou şi-a dat inopinat demisia, fără a expune clar motivele acesteia, ci doar dorinţa sa de a reveni la cariera sa academică şi la masa de operaţii.

Problema, fireşte, nu este doar a Greciei.

Sistem de monitorizare la nivel european cu privire la lipsa sau disponibilitatea redusă a medicamentelor din ţările Uniunii Europene

Miercuri, în cadrul lucrărilor plenului Parlamentului European de la Strasburg, europarlamentarul grec Stelios Kympouropoulos, un politician cu atrofie musculară spinală, în intervenţia sa a făcut referire la problema lipsei de medicamente şi a autonomiei strategice a Uniunii Europene.

El a propus totuşi soluţii, subliniind priorităţile şi acţiunile conexe viitoare ale guvernului grec pentru reducerea dependenţei de materii prime de la terţe ţări şi a pus accentul pe consolidarea cercetării ştiinţifice şi a producţiei interne.

Pentru abordarea problemei la rădăcină, el a propus înfiinţarea unui sistem de monitorizare care să partajeze toate datele agregate şi să informeze în timp util statele membre cu privire la lipsa sau disponibilitatea redusă a medicamentelor din ţările Uniunii Europene.