Sari la conținut

Pericolele statului pe scaun timp îndelungat. Metode simple de combatere a sedentarismului în era digitală

Sursă foto: Getty Images

Cu cât tehnologia avansează mai mult, cu atât nevoia și dorința oamenilor de a face mişcare se diminuează. În era digitală, majoritatea oamenilor își petrec o parte semnificativă a zilei stând pe scaun.

Fie că este vorba de un scaunul de la birou, de canapeaua sau fotoliul de acasă ori de mersul cu maşina, perioadele prelungite de ședere au devenit o parte integrantă a vieții moderne. Cu toate acestea, corpul uman este conceput pentru a se mișca și statul pe scaun este în mod clar dăunător sănătății noastre.

Un nou studiu al Universității din California din San Diego (UCSD) confirmă acest lucru, relatează BGNES. Cei peste 5.800 de participanţi la studiu cu vârste cuprinse între 63 și 99 de ani au fost rugați să poarte la şold timp de o săptămână un mic dispozitiv de monitorizare a activităţii zilnice. Cercetătorii i-au urmărit pe o perioadă de un deceniu, timp în care 1.733 dintre ei au murit.

Oamenii de ştiinţă au folosit inteligența artificială pentru a determina, prin intermediul monitorului de activitate, cât timp au stat oamenii în poziţia şezut, interpărtând ulterior riscul de deces. Datele au arătat că persoanele care au stat mai mult de 11 ore pe zi pe scaun/pat/fotoliu au avut un risc cu 57% mai mare de deces comparative cu participanții care au stat în această poziţie mai puțin de nouă ore și jumătate zilnic.

Metode simple de combatere a sedentarismului în era digitală

„Conform studiului UCSD, asta înseamnă 11 ore pe zi. Potrivit altor cercetări, doar șapte ore pe zi ar putea fi prea mult. Există, de asemenea, o mulțime de cercetări care arată că nu ar trebui să stai mai mult de 30 de minute fără o pauza scurtă în care să te ridici și să te miști, deoarece acest lucru poate crește nivelul zahărului din sânge, dar și tensiunea arterială.

Vă puteți ridica în picioare și trebuie să faceţi un pic de mişcare între sarcinile de lucru sau în timpul unui apel telefonic. Acasă, te poți trezi în pauzele publicitare de la televizor sau în timp ce bei un ceai sau o cafea privind pe fereastră. De asemenea, unele dispozitive inteligente vă alertează dacă ați stat prea mult timp într-o anumită poziţie”, au explicat cercetătorii americani.

Atenţie la postura corpului!

Pericolele șederii prelungite devin din ce în ce mai evidente, studiile comparând efectele acesteia cu cele ale fumatului. Pentru a ne proteja sănătatea, este imperativ să acordăm atenție greșelilor obișnuite de așezare.

Implementarea unei ergonomii adecvate la locul de muncă, luarea de pauze regulate, încorporarea activității fizice și menținerea unei poziții bune sunt pași esențiali pentru a reduce riscul de îmbolnăvire. Astfel, menținerea unei poziții corecte de șezut având spatele drept și umerii relaxați este vitală pentru prevenirea problemelor musculo-scheletice pe termen lung.

Plimbarea stimulează concentrarea mentală

Sedentarismul este legat de riscul de deces timpuriu, în timp ce este bine stabilit faptul că activitatea fizică are beneficii ample pentru sănătate. Un studiu recent a examinat cât de mult timp sedentar este necesar pentru a declanşa riscul de deces prematur şi cât de multă activitate fizică este necesară pentru a reduce acest risc.

S-a constatat că 40 de minute de ”activitate fizică de intensitate moderată până la viguroasă” în fiecare zi este cantitatea potrivită pentru a compensa 10 ore de stat în șezut – deși orice cantitate de exerciții fizice sau chiar și simplul fapt de a sta în picioare ajută într-o oarecare măsură.

De asemenea, cercetătorii au studiat nivelul de activitate fizică care este, cel puţin, egal cu o plimbare rapidă sau cu grădinăritul. Plimbarea stimulează concentrarea mentală şi este o activitate uşoară pentru articulaţii.
Compania căţeilor, cel mai bun medicament
Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei
Centrul american pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) recomandă 150 de minute pe săptămână de activitate aerobică moderată, cum ar fi mersul pe jos. Împărţite în 7 zile, 150 de minute într-o săptămână echivalează cu puţin peste 21 de minute zilnic.
CDC mai recomandă adulţilor să facă activităţi de întărire a muşchilor de cel puţin două ori pe săptămână pentru principalele grupe musculare, care sunt picioarele, şoldurile, spatele, burta, pieptul, umerii şi braţele.
Elena Marinescu

Elena Marinescu are o vasta experienţă profesională în audiovizual, presa scrisă şi online. A avut colaborări cu publicaţii importante din media, precum "România Liberă", "Capital" sau "Taifasuri", şi se ocupă de domeniul medical de aproape 15 ani.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel