Din cuprinsul articolului
Piața farmaceutică din România rămâne rezilientă în 2026, în ciuda presiunilor fiscale și a creșterii economice lente. Îmbătrânirea populației, cererea constantă de medicamente și nevoia de inovație conturează viitorul sectorului farma.
Piața locală a medicamentelor continuă să evolueze într-un context economic complex, marcat de presiuni fiscale, încetinirea creșterii economice și schimbări demografice importante. Cu toate acestea, sectorul farmaceutic din România demonstrează o reziliență remarcabilă, menținându-și rolul de stabilizator în economie.
Potrivit celei mai recente evaluări realizate de Allianz Trade, lider global în asigurarea creditului comercial și analiza riscului de țară, industria farma rămâne unul dintre sectoarele cu cerere relativ stabilă, chiar și în perioade de ajustare economică.
Industria farmaceutică, un pilon stabil al economiei
Analiza Allianz Trade evidențiază faptul că piața farmaceutică din România își menține importanța structurală, în ciuda unei creșteri economice modeste. Estimările indică o încetinire a ritmului de creștere a PIB-ului real la aproximativ +0,7% în 2026, după ani de expansiune moderată.
Cererea pentru produse farmaceutice este considerată relativ inelastică, ceea ce înseamnă că fluctuațiile economice influențează mai puțin consumul de medicamente față de alte industrii. Acest aspect permite sectorului să absoarbă mai eficient șocurile macroeconomice și să asigure continuitatea aprovizionării cu produse esențiale pentru sistemul de sănătate.
Industria farmaceutică este, de asemenea, un sector intens în investiții, necesitând resurse semnificative pentru cercetare, dezvoltare și capacități de producție. La nivel global, piața este dominată de mari companii din Statele Unite și Europa, care generează cele mai mari volume de producție și venituri.
În 2025, companiile farmaceutice americane au generat venituri estimate la aproximativ 510 miliarde de dolari, depășind nivelul agregat al competitorilor europeni și cu mult peste cel al companiilor asiatice.
Cererea globală de medicamente este alimentată de bolile cronice
La nivel mondial, cererea pentru medicamente continuă să fie susținută de factori structurali precum îmbătrânirea populației și creșterea incidenței bolilor cronice.
Cele mai importante arii terapeutice aflate în dezvoltare includ:
- oncologia, cu aproximativ 16.000 de medicamente în dezvoltare
- imunologia, cu aproximativ 5.775 de terapii
- diabetul, cu circa 1.400 de medicamente în cercetare
Dintre medicamentele destinate tratamentului cancerului, aproximativ 43% se află în faza preclinică, iar 18% în faza de descoperire, ceea ce arată intensitatea investițiilor în inovare din sectorul farma.
Totuși, mediul operațional devine tot mai complex. Companiile farmaceutice se confruntă cu presiuni privind reducerea prețurilor medicamentelor, competiție din partea producătorilor de generice și biosimilare și riscuri asociate expirării brevetelor.
Până în 2030, peste 130 de medicamente își vor pierde exclusivitatea, ceea ce ar putea pune presiune pe venituri globale estimate la peste 350 miliarde de dolari.
România, una dintre cele mai mari piețe farmaceutice din Europa Centrală și de Est
În Europa Centrală și de Est, România se numără printre cele mai importante piețe farmaceutice. În 2024, veniturile sectorului au depășit 5,5 miliarde de euro.
Rețeaua farmaceutică este de asemenea extinsă, existând peste 8.200 de farmacii, una dintre cele mai ridicate densități per capita din regiune. Sectorul include:
- medicamente eliberate pe bază de prescripție
- produse OTC
- suplimente alimentare
- retail farmaceutic
Industria are și un rol important pe piața muncii, cu peste 21.000 de farmaciști activi, majoritatea aparținând generațiilor tinere.
Modelul de consum și producție din România este orientat în principal către medicamente generice, reflectând nivelul relativ scăzut al cheltuielilor publice pentru sănătate comparativ cu statele din Europa Occidentală. Producția de medicamente inovatoare sau biologice rămâne limitată, iar piața depinde într-o măsură semnificativă de importuri.
Din punct de vedere al comerțului exterior, aproximativ 53% din exporturile de produse farmaceutice sunt direcționate către alte state membre ale Uniunii Europene, iar 47% către piețe extra-UE, ceea ce evidențiază integrarea sectorului în lanțurile europene de producție.
Îmbătrânirea populației, principalul motor al cererii interne
Demografia joacă un rol esențial în evoluția pieței farmaceutice din România. Spre deosebire de tendința globală de creștere a populației, România se confruntă cu scădere demografică și emigrare, însă ponderea populației vârstnice este în creștere.
Speranța de viață în România este de aproximativ 76–77 de ani, sub media Uniunii Europene, estimată la aproximativ 81 de ani.
Creșterea numărului de persoane în vârstă stimulează cererea pentru tratamente destinate unor afecțiuni precum:
- bolile cardiovasculare
- cancerul
- bolile neurodegenerative
- alte afecțiuni cronice
În același timp, segmentul medicamentelor pentru obezitate și diabet înregistrează o dinamică pozitivă. Aproximativ 20–25% dintre adulții din România sunt clasificați drept obezi, procent aflat sub media europeană, dar în creștere.
Costurile de producție și volatilitatea industriei
Producția industrială farmaceutică din România a înregistrat fluctuații importante în perioada 2018–2025, influențate de ciclurile de export, de schimbările din lanțurile globale de aprovizionare și de impactul pandemiei.
În perioada 2022–2023, costurile de producție au crescut semnificativ din cauza scumpirii ingredientelor active importate, a energiei și a transportului. Prețurile la producători au crescut cu peste 20%, însă transmiterea către consumatori a fost întârziată de mecanismele de reglementare și de sistemul de rambursare.
În 2024–2025, inflația s-a temperat, dar presiunile macroeconomice au revenit în a doua parte a anului 2025, odată cu eliminarea plafonării prețurilor la energie și cu majorările de taxe.
Economia României a crescut modest în ultimii ani, cu aproximativ 0,9% anual în 2024 și 2025, iar estimările pentru 2026 indică o creștere de aproximativ 0,7%, pe fondul consolidării fiscale necesare pentru reducerea deficitelor.
Accesul la medicamente inovatoare și rolul inteligenței artificiale
În Europa, autorizarea medicamentelor este coordonată de European Medicines Agency, iar în România procedurile sunt gestionate de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România.
Dezvoltarea unui medicament este un proces complex și de lungă durată, care poate dura între 8 și 12 ani. În România, accesul pacienților la terapii inovatoare este influențat în principal de procedurile de stabilire a prețurilor și de negociere a rambursării.
Pe termen mediu, inteligența artificială ar putea accelera cercetarea și dezvoltarea de medicamente, optimizând studiile clinice și procesele administrative legate de introducerea noilor terapii pe piață.
Perspectivele pieței farmaceutice din România pentru 2026
Pentru anul 2026, piața farmaceutică din România este estimată să înregistreze o creștere nominală pozitivă, susținută de mai mulți factori structurali:
- îmbătrânirea populației
- extinderea segmentului OTC și al suplimentelor
- consolidarea rețelelor de retail farmaceutic
Totuși, există și constrângeri importante, precum capacitatea limitată de producție locală și dependența de importuri pentru ingrediente active și medicamente inovatoare.
Pe termen lung, competitivitatea sectorului va depinde de:
- atragerea investițiilor în producție
- digitalizarea industriei
- absorbția fondurilor europene
- menținerea disciplinei fiscale
În România, cererea de produse farmaceutice se menține într-o zonă captivă
În acest context, industria farmaceutică din România intră într-o perioadă de ajustare, în care reziliența cererii pentru medicamente esențiale se confruntă cu presiuni bugetare, competiție intensificată și nevoia de adaptare rapidă la schimbări tehnologice și demografice.
„În România, factorii demografici, calitatea relativ scăzută a produselor alimentare consumate de o parte importantă a populației, într-un mediu afectat de inflație, și nu în ultimul rând sedentarismul mențin cererea de produse farmaceutice într-o zonă captivă. Deși transmiterea creșterilor de prețuri către consumatorul final nu se întâmplă imediat, putem constata că procesul are loc cu regularitate.
Creșterile în materie de valoare a pieței medicamentelor pe segmentul de vânzări cu amănuntul din ultimii ani au urmat destul de aproape ritmul inflației. Creșterile de volum (cantitative) au fost marginale sau chiar în ușoară scădere (-1,5% în 2025), putând semnala atingerea unui anumit prag de suportabilitate față de inflația ridicată.
Totuși, pe o piață cu o cerere captivă și cu un grad relativ scăzut de medicamente cu molecule noi/inovatoare, cu prețuri mari, care pot impulsiona dinamica pieței la nivel valoric, estimarea de creștere în termeni nominali este foarte probabilă”, declară Mihai Chipirliu CFA – Credit Director Allianz Trade Romania.
