miercuri, decembrie 7, 2022
  • Peste 12.000 de români sunt diagnosticați în fiecare an cu cancer pulmonar.¹ 
  • Depistarea din vreme înseamnă opțiuni mai bune de tratament și o calitate mai bună a vieții.²
  • Românii întârzie să meargă la medic pentru că nu cunosc simptomele și le e teamă de un diagnostic grav.
  • Planul de 100 de zile – un ghid pentru primele o sută de zile de la diagnostic.

Cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer din România,  cauzează anual cele mai multe decese și cei mai mulți ani de viaţă pierduți prin decese premature. Aceste statistici ar putea fi însă schimbate prin prevenție (renunțarea la fumat) și îmbunătățirea traseului pacientului, prin depistare precoce și inițierea tratamentului cât mai rapid după diagnostic. Un cancer pulmonar depistat în stadii incipiente înseamnă mai multe opțiuni de tratament, mai multe șanse de supraviețuire și o calitate mai bună a vieții.  

Te-ar mai interesa: Rugăciune pentru sănătate către Sfânta Filofteia. ...

În lipsa unor programe de screening pulmonar și a unui plan de acțiune dedicat acestui tip de cancer, primul pas trebuie să îl facă pacientul (sau familia lui) – să își dea seama că e ceva în neregulă, să recunoască simptomele și să meargă la medicul de familie.

„Poți lăsa orice pe mai târziu, mai puțin sănătatea ta! Acesta este mesajul pe care vrem să îl transmitem prin campania Inspiră Speranță, ajunsă la a patra ediție.” spune Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Pacienților cu Cancer din România (FABC).

Un studiu realizat în 2021 de Asociația Asistenților Medicali Comunitari și FABC pe 817 adulți din comunități vulnerabile din județele Botoșani și Gorj arată că motivele cele mai frecvente de prezentare întârziată la medic, peste două săptămâni de la apariția simptomelor sunt:

Te-ar mai interesa: Incident grav la o școală din România. Șase elevi ...

  • „Nu sunt sigur că aș putea să îmi dau seama că este vorba de un simptom grav.” (70%)
  • „Ar trebui să treacă mai mult de două săptămâni ca să consider că este un simptom grav.” (61%)
  • „Mi-e teamă de ce o să îmi spună medical.” (60%)

Al doilea pas revine medicilor de familie. Ei au la dispoziție un instrument util, riscograma, un set de 10 întrebări care măsoară riscul crescut de cancer pulmonar. În baza acestuia, medicul de familie poate recomanda anumite analize și investigații și poate da trimitere către specialist pentru un diagnostic de precizie. 

Din păcate, pandemia a îngreunat și mai mult accesul la serviciile medicale pentru cei cu boli pulmonare, iar numărul bronhoscopiilor a scăzut la jumătate în unele centre oncologice în ultimii ani.

Te-ar mai interesa: Cipuri implantate în creier. Elon Musk începe test...

Din fericire, românii pot beneficia de proiecte pilot de screening pentru cancerul pulmonar, menite să detecteze boala în rândul celor cu risc crescut și aparent sănătoși.

„Vom începe în curând un proiect de screening pentru cancerul pulmonar, bazat pe tomografie computerizată cu doză mică de radiații. Proiectul se va derula în județul Călărași, unde incidența cancerelor bronhopulmonare este mare. Proiectul beneficiază de finanțare din partea Guvernului Norvegiei, iar acum suntem în etapa în care așteptăm semnarea contractului de către Ministerul Sănătății.” spune Cezar Irimia, președintele FABC. 

Te-ar mai interesa: Pulsul mare triplează riscul de accident vascular ...

Un proiect similar există și la Institutul Oncologic București (IOB).

„Diagnosticarea precoce este esențială în patologia oncologică, lucru deja cunoscut. În acest moment, în cadrul Institutului Oncologic București realizăm un program pilot pentru screeningul cancerului pulmonar. Este știut faptul că un program eficient, în ceea ce privește cancerul pulmonar, determină un număr mai mare de pacienți care pot fi tratați chirurgical, în unele cazuri chiar minim invaziv.

Te-ar mai interesa: Câți bani a primit despăgubiri o femeie din Iași c...

Un program de screening bazat pe low-dose CT, combinat cu chirurgia minim invazivă conduce la scăderea perioadei de recuperare a pacientului și, chiar dacă este necesar un tratament adjuvant chimioterapic, el poate fi administrat mai rapid după rezecția minim-invazivă.” spune dr. Bogdan Tănase, medic specialist chirurgie toracică, managerul IOB.

Al treilea pas revine tot pacientului. Este despre documentarea despre boala lui și despre traseul medical pe care trebuie să îl parcurgă. 

Pacientul are acum la dispoziție un instrument important ce îl poate sprijini pe traseul său de la suspiciune la diagnostic și tratament.

Planul pentru primele 100 de zile” disponibil pe platforma onco-plan.ro îl ajută pe pacientul nou diagnosticat să știe la ce să se aștepte în perioada următoare și să planifice etapele pe care urmează să le parcurgă. Construit în jurul a șase piloni cheie, planul include o componentă de navigare prin sistemul de sănătate, ce ajută la o mai bună înțelegere a bolii, a serviciilor de sănătate de care are nevoie și a opțiunilor de tratament. Un alt pilon este dedicat informațiilor despre nutriție, domeniu extrem de important în cazul pacienților oncologici.

Planul ține cont și de sprijinul psiho-oncologic de care are nevoie pacientul pentru se adapta cât mai uşor noii realități, recomandând exercitii zilnice care să îl ajute să adopte, în fiecare etapă a traiectoriei sale oncolgice, o gândire și o atitudine echilibrate.

Nu în ultimul rând, Planul de 100 de zile oferă informații despre drepturile pacienților oncologici și sprijinul social de care pot beneficia.

„Pacienții și aparținătorii trebuie să găsească cât mai rapid informații care să le ofere o înțelegere mai bună a bolii și opțiunilor de tratament, să ia decizii sub presiune, să solicite cea mai bună îngrijire medicală și să facă față tuturor emoțiilor.

Totul într-o perioadă scurtă de timp și într-o realitate nouă lor. I

nformațiile oferite de Planul de 100 de zile și planificarea tuturor pașilor care urmează cu ajutorul acestui instrument important pentru pacient sunt critice în această perioadă plină de provocări pentru pacient și familia acestuia”, spune Cezar Irimia, președintele FABC.

Rata de supraviețuire la 5 ani cu cancer pulmonar în România este de circa 11%, față de media europeană de 15%. Factori importanți care contribuie la această situație sunt: diagnosticul tardiv, lipsa accesului în timp rezonabil la investigații esențiale (bronhoscopie, tomografie computerizată), traseul medical complex, deseori neclar pe care pacientul cu suspiciune de cancer trebuie să îl parcurgă etc. 

„În România, este necesară creșterea accesului populaţiei la bronhoscopie. Medici calificaţi pentru efectuarea bronhoscopiilor sunt numeroși, mai ales din generațiile tinere și formăm în continuare, an de an.

Este nevoie de crearea unor laboratoare noi de bronhoscopie (cel puţin a unui laborator de bronhologie în fiecare judeţ), precum și de dotarea cu aparatură modernă a laboratoarelor de bronhologie existente.

Totodată, aceste laboratoare existente sau nou create trebuie să aibă personal medical suficient (de la medici și asistente medicale, la registratori și  îngrijitoare) și să fie conectate la posibilitatea asistării de către colegii ATI sau urgentiști, pentru că mulți dintre pacienți vin în stadii avansate ale bolii, cu boli multiple asociate, inclusiv afecțiuni cardiace și alte boli pulmonare precum BPOC-ul sever.

În acest fel, medicii bronhologi vor efectua în siguranță pentru pacienții lor bronhoscopiile, în primul rând biopsiile pentru confirmarea afecțiunii. Totodată, este fundamental ca Laboratoarele de endoscopie bună să fie conectate cu Laboratoarele de anatomie patologică și de biologie moleculară care trebuie să fie ușor accesibile pentru prelucrarea probelor prelevate la bronhoscopie; dacă nu există această colaborare aferentă, acces  facil la aceste laboratoare, efectuarea bronhoscopiilor nu are sens.

Acum suntem împreună: cei care construiesc politicile de sănătate, asociațiile profesionale ale medicilor și mai ales organizațiile pacienților noștri.

ÎMPREUNĂ VOM REALIZA MAI MULT.” spune prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, medic primar pneumolog-bronholog, Președintele Secțiunii de Cancer Pulmonar a Societății Române de Pneumologie.

Cancer pulmonar

Importanța diagnosticului precoce

„Deși cancerul pulmonar este perceput adesea ca o boală oncologică rapid fatală, rata de supraviețuire la 5 ani este practic substanțial mai mare la pacienții diagnosticați în stadii precoce, decât la cei diagnosticați în stadiu metastatic, de unde și importanța unui diagnostic precoce.⁷

Salutam promulgarea recentă de către Parlament a Planului Național de Control al Cancerului (PNCC), care include ca obiectiv un control mai bun al cancerului pulmonar.

Pentru rezultate pe măsura așteptărilor noastre este nevoie de o mișcare la nivel național, de colaborare între toți actorii care pot lua decizii și se pot implica în politici de sănătate, de implicarea fiecare cadru medical, a fiecarui individ.” spune Cezar Irimia, președintele FABC.

Optimizarea traseului pacientului cu cancer pulmonar

„Optimizarea traseului pacientului cu cancer pulmonar non-microcelular și reducerea timpului scurs de la primele simptome până la diagnostic complet și precis, de la circa 6 luni (cât se întâmplă să fie acum) la ținta de 2 luni stipulată în PNCC, oferă pacientului șansa maximizării potențialului oferit de tratamentul precoce, inclusiv cel individualizat, în baza biomarkerilor.

Nu sunt de neglijat nici beneficiile sociale și economice. Impactul pozitiv al acestei optimizări la nivelul societății și al economiei, bazat pe implementarea medicinei personalizate în acord cu ghidurile internaționale, este estimat la circa 50 de milioane de euro pe an.” spune dr. Marius Geantă, co-fondator al Centrului pentru Inovație în Medicină.

Campania „Inspiră Speranță” a ajuns în 2022 la a patra ediție. Mesajul acestui an este Poți lăsa orice pe mai târziu, mai puțin sănătatea ta! Campania este organizată de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer și Societatea Română de Pneumologie, în parteneriat cu Institutul Oncologic București și susținută de MSD, Pacientul în direct și Pacientul 2.0.

 

Referințe

¹ Globocan, https://gco.iarc.fr/today/data/factsheets/populations/642-romania-fact-sheets.pdf. Accesat martie 2021

² Depistarea cancerului pulmonar, European Lung Foundation, https://europeanlung.org/wp-content/uploads/2021/04/Lung-Cancer-Screening-Factsheet_RO.pdf. Accesat martie 2021

³ http://www.scumc.ro/cancerul-pulmonar/. Accesat martie 2021

⁴ American Cancer Society, Lung Cancer Statistics https://www.cancer.org/cancer/lung-cancer/about/key-statistics.html. Accesat martie 2021

https://www.lungcancer.org/find_information/publications/163-lung_cancer_101/273-risks. Accesat martie 2021

https://www.srp.ro/ghiduri/GHID%20PENTRU%20MANAGEMENTUL%20CANCERULUI%20PULMONAR%20Partea%20I%20%E2%80%93%20DIAGNOSTIC%20%C8%98I%20STADIALIZARE.pdf

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Parteneri
spitale private