Din cuprinsul articolului
Poluarea aerului și boala Parkinson. Riscul de apariție a bolii Parkinson crește din cauza particulelor. Sunt atât de mici încât pot pătrunde cu ușurință în creier prin încălcarea barierei hemato-encefalice.
Un nou studiu susține că a găcit o legătură legitimă între poluarea aerulu, bolile Parkinson și progresia acesteia. Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă care afectează mișcarea și funcția musculară din organism. Se întâmplă atunci când creierul uman pierde neuronii care produc dopamină din creier.
După ce au efectuat un studiu detaliat, cercetătorii au descoperit că oamenii care locuiesc în zone cu un nivel mediu de poluare a aerului prezintă un risc mai mare decât oamenii care trăiesc în regiuni mai puțin poluate sau nepoluate. Iar riscul este de aproape 56% mare.
De ce unii oameni sunt expuși unui risc ridicat de boală
Au existat numeroase cercetări și studii bazate pe boala Parkinson și poluarea aerului. Cercetarea în cauză a afirmat, pe baza constatărilor anterioare, că inflamația creierului este cauzată în principal de particulele în suspensie.
Particulele sunt prezente din abundență doar în regiunile cu un nivel foarte ridicat de poluare. Iar acesta este un risc major pentru dezvoltarea și progresia bolii Parkinson.
Acest nou studiu își propune să afle regiunile în care boala Parkinson ar putea prezenta un risc ridicat. Studiul, care se bazează pe modelele geografice ale bolii, a descoperit următoarele:
- Pentru prima dată în istorie, experții au confirmat o legătură concludentă între poluarea aerului și Parkinson, în special în regiunea Statelor Unite.
- Riscul acestei boli este ridicat în cazul în care particulele în suspensie sunt mari.
- Zonele geografice care au mai multe particule de ardere rezultate din traficul ridicat, prezența industriilor și a metalelor grele sunt legate de moartea celulelor dintr-o parte a creierului asociată cu boala Parkinson.
Legătura dintre poluarea aerului și boala Parkinson
Poluarea aerului poate provoca, de asemenea, inflamație în creier, ducând la leziuni celulare. Poluanții pot fi periculoși pentru sistemul nervos și pot provoca inflamații, ceea ce poate crește acumularea de alfa-sinucleină – o proteină găsită în creier care joacă un rol cheie în boala Parkinson și scădea numărul de neuroni dopaminergici.
Expunerea la poluarea aerului duce la un risc crescut de boala Parkinson cu aproximativ 25%. Dacă oamenii sunt expuși la poluanții atmosferici pe termen foarte lung, riscul poate crește.
În plus, expunerea la anumite tipuri specifice de particule, cum ar fi (PM2,5), dioxidul de azot ar putea fi factorul de risc. Specialiștii spun că acești poluanți ai aerului sunt foarte mici și pot pătrunde cu ușurință în fluxul sanguin și apoi în creier, prin încălcarea barierei hemato-encefalice.
Mulți poluanți ai aerului generează specii reactive de oxigen, ceea ce duce la stres oxidativ, care reprezintă un dezechilibru între producția de radicali liberi și capacitatea organismului de a contracara efectele nocive ale acestora. Creierul este deosebit de vulnerabil la deteriorarea oxidativă, iar stresul oxidativ este considerat un factor cheie în patogeneza bolii Parkinson.
Poluanții din aer pot activa direct sau indirect răspunsurile imune în creier, ducând la neuroinflamație. Acest proces poate contribui la degenerarea neuronilor dopaminergici, caracteristice bolii Parkinson.
