Din cuprinsul articolului
O femeie a supraviețuit în mod excepțional la 12 tumori, dintre care cel puțin cinci au fost maligne. Acum are 36 de ani. Viața sa excepțională face obiectul unui studiu publicat în revista „Science Advances”.
Cercetătorii spun că acest caz excepțional deschide noi căi pentru diagnosticarea precoce și imunoterapie în cancer. Totul a început la vârsta de doi ani cu diagnosticul de cancer embrionar.
Analiza unicelulară poate detecta tumorile în stadii incipiente
Apoi, la 15 ani, carcinomul de col uterin. Și tot așa până la 12 tumori. Fiecare dintre tumori fost de un tip diferit și s-a dezvoltat în diferite părți ale corpului. În plus, pacienta are pete piele și microcefalie, scrie countytimes.co.uk. Oamenii de știință au descoperit că cele 12 tumori au fost cauzate de o mutație într-o genă, dar sistemul imunitar al femeii a generat în mod natural un răspuns antiinflamator puternic care a luptat împotriva lor.
Înțelegerea modului în care sistemul imunitar a reacționat așa ar putea ajuta la stimularea sistemului imunitar și în alte cazuri, sugerează oamenii de știință. Studiul arată, de asemenea, cum o nouă tehnică numită analiză unicelulară poate detecta tumorile în stadii incipiente sau atunci când există o predispoziție la dezvoltarea acestora. Marcos Malumbres, șeful diviziei celulare, cercetător la Centrul Național de
Cercetare a Cancerului din Spania (CNIO), a declarat: „Încă nu înțelegem cum a putut depăși toate aceste patologii. ” El a adăugat că studiul acestui caz unic deschide o modalitate de a detecta celulele potențial tumorale cu mult înainte de testele clinice și imagistica de diagnostic.
„Oferă, de asemenea, o modalitate nouă de a stimula răspunsul imun la cancer”, a spus profesorul Malumbres. Când pacienta a venit prima oară la centrul din Spania a fost prelevată o probă de sânge pentru a secvenționa genele cel mai frecvent implicate în cancerul ereditar, dar nu a fost detectată nicio alterare. Cercetătorii au analizat apoi întregul genom al femelei și au descoperit mutații într-o genă numită MAD1L1.
