Sari la conținut

Povestea „minunii” medicale de la Iași. Cum au reușit medicii să replanteze o mână amputată și ce sfaturi dau în astfel de tragedii

Foto: Ziarul de Iași

Un bărbat de 33 de ani și-a pierdut complet mâna într-un accident de muncă, dar datorită unei echipe de chirurgi de la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași, după o intervenție de șase ore, medicii au reușit să îi replanteze membrul. Cazul, considerat unul dintre cele mai complexe din ultimii ani, este o adevărată lecție despre limitele medicinei moderne și despre cum fiecare minut contează.

Pacientul și-a prins mâna în mecanismul unei remorci, ceea ce a provocat o amputație completă prin strivire – una dintre cele mai dificile situații din chirurgie. Bărbatul a fost transportat de urgență la Iași, unde echipa condusă de dr. Radu Budurcă, medic primar în chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă, a reușit imposibilul.

„A fost un caz grav, cu leziuni extinse. Am avut de reconstruit tot: oase, artere, vene, nervi, mușchi și tendoane. Totul trebuie făcut contra-cronometru, pentru că țesuturile își pierd viabilitatea foarte repede – mușchiul, de exemplu, după șase ore”, a explicat dr. Budurcă.

Cum decurge o astfel de operație

Intervenția de replantare are pași extrem de stricți:

  • stabilizarea osoasă, făcută rapid, nu după toate regulile ortopediei, pentru a câștiga timp;

  • reconstrucția arterelor și venelor, pentru a restabili circulația;

  • refacerea nervilor, tendoanelor și mușchilor;

  • corectarea defectelor prin suturi suplimentare sau grefe de piele.

Medicii atrag atenția că zona afectată nu este cusută imediat. „Țesuturile se umflă și sângerează, de aceea pielea rămâne deschisă la început, urmând ca evaluarea viabilității să fie făcută ulterior”, a explicat chirurgul.

Primele 14 zile – critice pentru supraviețuirea mâinii

Perioada de risc major este între 10 și 14 zile după intervenție. Pacientul rămâne spitalizat, sub tratament intensiv pentru a preveni complicații precum infecțiile, trombozele sau necroza țesuturilor. Stabilizarea corectă a oaselor va fi realizată peste trei-patru săptămâni de colegii din ortopedie.

Recuperarea completă, spun medicii, poate dura între unu și doi ani, incluzând ședințe de kinetoterapie și regenerarea nervilor, proces lent, dar esențial pentru ca pacientul să-și recapete funcționalitatea mâinii.

Care sunt cele mai frecvente cauze ale amputărilor

În experiența dr. Budurcă, cele mai periculoase utilaje sunt:

  • faiul – folosit greșit ca fierăstrău, poate provoca tăieturi adânci și fatale;

  • ferăstraiele circulare din industria lemnului;

  • accidentele rutiere, unde leziunile sunt adesea devastatoare.

În fiecare lună, medicii de la Iași se confruntă cu două-trei cazuri de devascularizări (amputații incomplete cu vase secționate), însă replantările complete sunt rare – doar câteva pe an.

Sfaturile medicilor: ce faci în caz de amputare

Pentru a salva un segment amputat, fiecare gest contează:

  • nu spălați segmentul cu apă sau ser fiziologic, pentru că pot fi distruse celulele și vasele de sânge;

  • plasați partea amputată într-o pungă etanșă, uscată, și apoi într-un mediu rece (apă cu gheață), dar fără contact direct cu gheața;

  • temperatura optimă este între 0 și 2°C, pentru a menține viabilitatea țesuturilor;

  • la nivelul rănii, aplicați un pansament compresiv; dacă nu este disponibil, se poate folosi un garou, dar doar ca soluție de urgență.

„Segmentul amputat nu trebuie pus direct în contact cu apa. Totul trebuie pregătit corect până la sosirea la spital, pentru că timpul este cel mai mare dușman”, subliniază dr. Budurcă.

Operația reușită la Iași nu este doar o poveste spectaculoasă de succes medical, ci și o dovadă că, atunci când există echipe pregătite și reacție rapidă, vieți și membre pot fi salvate.

La nivel global, rata de succes a replantărilor de acest tip este între 80 și 90%, iar echipa de la Iași se încadrează în această statistică. Pentru pacientul de 33 de ani, urmează un drum lung de recuperare, dar șansa de a-și folosi din nou mâna este reală.

Elena Oceanu

Absolventă a secției „Jurnalism și Științele Comunicării” a Universității din București, mi-am început cariera în 2012, la „Evenimentul Zilei”. De atunci, m-am concentrat pe jurnalismul medical, analizând subiecte relevante din domeniul sănătății, ultimele cercetări științifice și recomandările oferite de specialiști. Experiența acumulată include numeroase interviuri cu medici de renume, atât din România, cât și din străinătate, precum și moderarea unei emisiuni medicale.

Etichete:

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel