Din cuprinsul articolului
Premieră în România. Serial despre: hepatite, HIV, TBC. Serialul ,,Bolile cu transmitere comunitară” va prezenta informații despre boli și traseul pacienților:
Un serial video în premieră în România despre bolile cu transmitere comunitară: hepatite, HIV, tuberculoză, dar și despre accesul la servicii medicale al românilor și al refugiaților ucraineni a fost lansat online de videomedicina.ro, un site educațional de sănătate.
Serialul ,,Bolile cu transmitere comunitară: hepatite, HIV, tuberculoză și accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni” își propune să prezinte pe parcursul a patru episoade informații utile legate de aceste boli, traseul pacienților
Primul episod este dedicat hepatitelor
Hepatitele: Accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni abordează hepatitele B, C, B plus Delta și felul în care sunt diagnosticate și tratate în România, se arată într-un comunicat de presă.
Numărul persoanelor diagnosticate cu hepatită B în România este 11,6 la 100.000 de locuitori, conform datelor ECDC din 2020.
,,Din păcate, peste jumătate de milion de români au un virus hepatitic C, mulți dintre ei nu știu.
Mai sunt și pacienți care au B plus Delta, și aicea prognosticul poate să fie mai rezervat”, a declarat pentru videomedicina.ro dr. Adrian Marinescu, medic infecționist, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase ,,Matei Balș” București.
,,Din punctul meu de vedere hepatita e un dușman foarte parșiv. Și e foarte ciudat modul în care acționează. Când am aflat eu că am hepatită B, primul lucru care mi s-a spus:
Hepatitele: Accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni
„Ei, cred că ești însărcinată. N-ai cum să ai hepatită B!”, pentru că semnele erau de așa natură încât nu mă puteam gândi la hepatită B.
Cine s-ar gândi că niște stări de greață, niște stări de oboseală, niște dureri musculare, o să fie de la o hepatită?”, mărturisește Marinela Debu, pacientă cu hepatită și președintele APAH-RO.
Întreg episodul despre hepatite, despre refugiații ucraineni cu hepatite care vin în România, despre ce beneficiază românii asigurați și cei neasigurați în sistemul de sănătate, îl puteți urmări în episodul Hepatite: Accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni.
Al doilea episod tratează situația HIV-SIDA
HIV-SIDA: Accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni tratează situația HIV-SIDA din România și Ucraina.
În țara noastră sunt peste 16.000 de pacienți diagnosticați conform datelor Compartimentului de monitorizare al infecției HIV în România, însă nu toți dintre aceștia sunt în tratament.
,,În jur de 13.000 de români sunt în tratament, pacienți activi cum sunt denumiți de către medici, în sensul că au trecut cel puțin o dată în ultimele 12 luni pe la un spital de boli infecțioase și au ridicat tratamentul”, a spus Iulian Petre, directorul executiv UNOPA.
Înainte de război, în Ucraina peste 250.000 de persoane trăiau cu HIV, potrivit UNAIDS. Aproximativ 130 000 de ucraineni primeau terapie antiretrovirală, arată ECDC și OMS.
,,Trebuie să spunem următorul lucru: trebuie să fim pregătiți și pentru varianta în care vom avea mai mulți pacienți seropozitivi din Ucraina. Pentru că nu știm cât vă dura războiul”, a subliniat dr. Marinescu.
Câți pacienți cu HIV din Ucraina s-au refugiat în România și au solicitat tratament, care este accesul românilor și ucrainenilor seropozitivi la tratament, dar și care sunt provocările medicilor români vizavi de schemele terapeutice din Ucraina, aflați în episodul HIV-SIDA: Accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni.
https://videomedicina.ro/2022/07/03/hiv-sida-accesul-la-servicii-medicale-al-romanilor-si-refugiatilor-ucraineni/
Al treilea episod ne vorbește despre tuberculoză
Tuberculoza: Accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni se focusează pe tuberculoză, una dintre cele mai vechi boli de pe Pământ.
,,E poate mai veche decât omul. Aș zice că e mai degrabă o afecțiune socială, așa să-i spunem, cu implicații medicale, care trebuie tratată de un doctor, dar totuși aș spune mai mult socială, și are efect mai mare asupra pacientului și este o boală socială.
Se ia în aer, dacă nu interacționezi, dacă nu ai o viață socială, atunci ești mult mai ferit de tuberculoză. Ce înseamnă ea ca boală?
Are un stigmat puternic asupra pacientului și în general oamenii care trec prin povestea asta simt acel stigmat”,
a precizat Ștefan Răduț, Vicepreședintele Asociației pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă (ASPTMR) și pacient cu tuberculoză.
Potrivit acestuia, ca stigmă e comparabilă cu infecția cu HIV. În 2020, 1,5 milioane de persoane au murit din cauza tuberculozei (inclusiv 214 000 de persoane cu HIV), arată datele OMS.
Tuberculoza: Accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni
În același an, 5,6 milioane de bărbați, 3,3 milioane de femei și 1,1 milioane de copii s-au îmbolnăvit de TBC, o boală vindecabilă și prevenibilă.
Despre situația pacienților cu tuberculoză și cu tuberculoză multidrog rezistentă (MDR) din România, despre accesul acestora la screening, la depistare și tratament, despre refugiații ucraineni cu TBC, aflați pe larg în episodul Tuberculoza: Accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni.
Al patrulea episod se referă vaccinare
Vaccinarea împotriva tuberculozei și hepatitei B: Accesul românilor și refugiaților ucraineni, medicii și pacienții vorbesc despre modul în care pot fi prevenite bolile cu transmitere comunitară și în ce măsură acești pacienți care suferă de hepatite, HIV, tuberculoză reprezintă sau nu un pericol pentru sănătatea comunității.
,,Eu nu cred că există risc pentru comunitatea din România, pentru că pacienții primesc tratamentul pe care-l primeau și acasă. Ei au o atitudine serioasă față de sănătatea lor, tratamentul este gratuit, de aceea ei îl primesc, cu siguranță controlat.
Dar aș vrea să cred că această compatibilitate între acest sistem medical și sistemul medical românesc să nu fie încălcată.
Atunci va fi un circuit complet, în primul rând pentru cei care suferă de aceste boli”, a afirmat dr. Irina Saied, medic ucrainean refugiat în România, referindu-se la refugiații ucraineni cu hepatite, HIV, tuberculoză.
Cât despre vaccinare, pentru hepatita B există posibilitatea vaccinării copiilor și adulților, iar pentru tuberculoză, vaccinarea la naștere a copiilor cu BCG.
,,Vaccinarea nou născuților din octombrie 1995 este reglementată în România și practic orice copil născut după acea dată ar trebui să nu mai fie pacient cu hepatită B.
În privința adulților, foarte puțini se gândesc că și vaccinarea împotriva infecției cu virus hepatitic B trebuie făcută, de aceea cred că ar trebui să promovăm mai mult”, a spus Marinela Debu.
Situația vaccinării BCG în România este un pic mai bună decât situația vaccinării în general.
https://videomedicina.ro/2022/07/07/vaccinarea-impotriva-tuberculozei-si-hepatitei-b-accesul-romanilor-si-refugiatilor-ucraineni/
,,Din câte știu sunt foarte puțini copii la naștere ai căror părinți refuză vaccinarea BCG.
Vaccinarea BCG se face de obicei în primele zile de viață, adică a doua zi. Soția mea a născut acum un an și nicio mămică n-a refuzat vaccinul BCG în perioada în care ea a stat în maternitate, ceea ce e fantastic”, a declarat Ștefan Răduț.
Mai multe informații despre imunizarea în aceste boli aflați din episodul Vaccinarea împotriva tuberculozei și hepatitei B: Accesul românilor și refugiaților ucraineni.
Serialul despre Bolile cu transmitere comunitară: hepatite, HIV, tuberculoză și despre accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni este realizat de echipa formată din: Alexandra Mănăilă, Costin Bleotu, Mihai-Gabriel Mănăilă și este tradus și în limba ucraineană.
Serialul video, realizat în premieră în România pentru videomedicina.ro, este produs de europontis.com și susținut de SCIENCE+, un demers internațional în domeniul jurnalismului de sănătate și al jurnalismului științific, derulat de Free Press Unlimited.
