Demenţa este o boalǎ care apare ca urmare a afectǎrii creierului. Ea se caracterizatǎ printr-un declin progresiv al funcţiilor mintale. Sunt afectate memoria, limbajul, intelectul, abilitǎţile sociale, reacţiile emoţionale, modul de comportare. Pe mǎsura evoluţiei bolii se reduce posibilitatea persoanei de a realiza activităţile de fiecare zi. Simptomele particulare şi evoluţia ei pot fi destul de diferite de la o persoană la alta.Demenţa este o boală destul de frecventă la persoanele în vârstă. Ea apare la 1 din 15 persoane de peste 65 de ani şi la 1 din 4 persoane de peste 85 de ani.
Conform unui nou studiu publicat în revista medicală Neurology, cazurile de Alzheimer s-ar putea tripla până în anul 2050. De la 4,7 milioane de cazuri depistate în 2010, s-ar putea ajunge la 13,8 milioane până în anul 2050.
,,Vorbim de un număr impresionant, însă nu e ceva surprinzător. Ştiam de această problemă de ani buni, însă nu am făcut prea multe pentru a o împiedica. Mesajul studiului nostru este că tratamentul şi prevenţia Alzheimerului ar trebui să fie o prioritate”, explică cercetătoarea Jennifer Weuve de la Rush Insitute for Health Aging, Chicago.
Pentru a ajunge la această concluzie, Weuve şi echipa sa au analizat 10.000 de adulţi peste 65de ani care au fost testaţi pentru Alzheimer.
Apoi au evaluat numărul cazurilor de Alzheimer în funcţie de vârstă, sex, nivel de educaţie şi rasă.
Dintre cele 4.7 milioane de cazuri existente în 2010, peste o jumătate de milion aveau între 65 şi 74 de ani, 2,3 milioane aveau între 75 şi 84 de ani şi 1,8 milioane peste 85 de ani.
O altă teorie asociază apariţia demenţei, pe care experţii o denumesc şi diabet de tip 3 cu alimentaţia nesănătoasă bogată în dulciuri şi grăsimi.
Conform neuropatologului Suzanne de La Monte, consumarea unei cantităţi mari de zahăr poate duce la rezistenţa creierului la insulină. ,,Am descoperit într-un studiu pe şobolani că odată ce creierul devine rezistent la insulină, se dezvoltă Alzheimer-ul şi inclusiv neurodegenerarea, a explicat Suzanne.
Simptomele demenţei:
– Vǎ vine mai greu sǎ memoraţi un numǎr de telefon, o adresǎ, un nume, o poezie, etc.
– Nu puteţi reţine ceea ce aveţi de făcut.
– Nu reţineţi programările.
– Nu vă amintiţi dacă v-aţi luat sau nu medicamentele.
– Vǎ vine greu sǎ învǎţaţi sǎ folosiţi un aparat sau un dispozitiv nou, recent achiziţionat.
– Vǎ vine greu sǎ vǎ amintiţi numele rudelor, prietenilor, cunoştinţelor, colegilor.
– Se întâmplǎ sǎ nu ştiţi cine sunt persoanele care vǎ salutǎ.
– Confundaţi persoanele sau locurile cunoscute.
– Vǎ vine greu sǎ vǎ aduceţi aminte cuvintele dorite.
– Se întâmplǎ sǎ uitaţi ceea ce vroiaţi sǎ spuneţi în timpul conversaţiei..
– Apar dificultǎţi atunci când încercaţi sǎ vǎ amitiţi ceea ce aţi vǎzut, ceea ce aţi auzit sau ceea aţi citit.
Este recomandat să solicitaţi o consultaţie medicală pentru problemele de memorie atunci când :
– aveţi mai multe probleme de acest tip şi ele apar relativ des
– ele au apǎrut brusc sau s-au accentuat progresiv, sunt persistente
– ele vǎ creazǎ probleme, vǎ afecteazǎ activitǎţile zilnice, dispoziţia
– rudele, colegii, cunoştinţele au remarcat că aveţi probleme de memorie.
Este important sǎ solicitaţi o consultaţie de specialitate atunci când pe lângǎ problemle de memorie aveţi şi
– alte dificultăţi precum cele de : înţelegere sau de exprimare verbală, calcul, decizie, judecată, rezolvare de probleme, executare a unor activităţi pe care le făceaţi cu uşurinţă altădată;
– tulburǎri ale dispoziţiei : tristeţe, teamǎ, fricǎ, iritare, etc.
– modificǎri ale modului dvs. obişnuit de comportare
