Din cuprinsul articolului
Hipertensiune pulmonară. În România sunt diagnosticați aproximativ 500 de pacienți cu hipertensiune arterială pulmonară. Totuși, numărul este mai mare, însă din cauza simptomelor comune cu alte afecțiuni, mulți pacienți nu sunt diagnosticați sau diagnosticați greșit.
Recomandarea pentru persoanele tinere, de la 25 la 40 de ani să meargă la medic, în cazul în care prezintă:
- dificultăți în respirație,
- oboseală,
- durere în piept,
Boala afectează și inima, și plămânii
Pentru pacienții nediagnosticați și netratați, speranța de viață este de 2.5 ani, în vreme ce un diagnostic timpuriu crește speranța de viață și calitatea vieții acestor pacienți.
”Aveam 39 de ani când am primit acest diagnostic la care nu mă așteptam absolut deloc. Nu înțelegeam foarte bine dacă am probleme cu inima sau cu plămânii. Uitându-mă în urmă, realizez cât am fost de norocos că am fost diagnosticat la timp și am o viață normală. Susțin cu tărie că toți pacienții, care prezintă simptomele amintite trebuie să meargă la medic. Noi, ca asociație susținem și pacienții nou-diagnosticați, dar și persoanele care au doar suspiciuni și îi rugăm să ne adreseze orice întrebări”, a declarat Bogdan Burduja, președintele Asociației Pacienților Hipertensivi Pulmonari.
Această boală afectează atât inima, cât și plămânii. Ziua Internațională HTP atrage atenția asupra importanței îmbunătățirii calității vieții și creșterii speranței de viață pentru mai mult de 25 de milioane de persoane care trăiesc cu hipertensiune pulmonară în întreaga lume.
În SUA și Canada durează între 2 și 3 ani pentru a primi un diagnostic corect pentru pacienții cu hipertensiune arterială pulmonară. În momentul diagnosticului, deja 75% dintre pacienți sunt într-un stadiu avansat al bolii.
În România, există un program national al Ministerului Sănătății pentru pacienții cu hipertensiune arterială pulmonară, ce a fost înființat în 2008. Pacienții sunt tratați în următoarele centre: București – Institutul de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”, Institutul de Urgențe în Boli Cardiovasculare ”CC Iliescu”, Iași – Spitalul Clinic de Pneumologie, Timișoara – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase ”Victor Babeș”, Spitalul Clinic pentru Copii ”Victor Țurcanu”, Cluj – Institutul Inimii, Târgu Mureș – Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant.
Pentru detalii suplimentare și declarații, îl puteți contacta pe dl. Bogdan Burduja, președintele Asociației Pacienților Hipertensivi Pulmonari, tel. 0745982012.
Ce este hipertensiunea pulmonară?
Hipertensiunea pulmonară este presiunea sângelui în plămâni. Este diferită de presiunea sângelui pe care medicul o măsoară. Când o persoană are HTP, arterele din plămâni se deteriorează, se îngustează, punând presiune pe partea dreaptă a inimii, lucrând în plus pentru a impinge sângele. Dacă rămâne netratată, HTP poate duce la insuficiență cardiacă și chiar moarte.
Care sunt simptomele HTP?
Persoanele cu HTP pot experimenta simptome cum sunt dificultăți de respirație, amețeli și oboseala. Pentru că aceste simptome sunt comune și altor boli mai puțin amenințătoare, pacienții pot petrece ani întregi fără a fi diagnosticați sau diagnosticați greșit cu alte boli, ca astmul de exemplu.
Cu un diagnostic timpuriu și tratament potrivit, calitatea vieții pacienților cu hipertensiune pulmonară se poate îmbunătăți semnificativ. Persoanele care cred că pot avea HTP trebuie să meargă la un medic specializat în această afecțiune. Alte simptome include durerea în piept, oboseala, transpirații ale brațelor, picioarelor, gleznelor sau abdomenului sau o tuse uscată.
Cine poate avea HTP?
Există anumiți factori de risc care crește riscul, însă, în general oricine poate dezvolta HTP. Afectează în egală măsură copiii și adulții.
Hipertensiunea pulmonară poate exista independent sau în asociere cu alte boli cum sunt sclerodermia, lupus, boli cardiovasculare, HIV sau alte boli de plămâni.
