Sari la conținut

Principalele boli pe care le pot transmite căpușele și țânțarii. Cum ne putem proteja?

țânțari
sursa foto: arhiva Doctorul Zilei

Zilele toride din ultima perioadă, dar și lipsa unui plan de deratizare, au dus la creșterea numărului de pacienți care se prezintă la camera de gardă cu înțepături de căpușe sau țânțari.

Medicul epidemiolog Ana-Maria Dobrotă spune că peste 20 de oameni ajung zilnic în cabinetul medical din cauza muşcăturilor de căpuşe. În timpul weekend-ului, numărul acestora creşte.

„Sunt mai multe boli infecţioase care au ca vector căpuşele sau ţânţarii. În România, principalele ar fi West Nile, virusul West Nile transmis prin înţepătura de ţânţar, iar cele transmise de căpuşe, cele mai întâlnite sunt boala Lyme şi richetioza, febră butonoasă“, spune Ana-Maria Dobrotă, medic epidemiolog.

Virusul West Nile (VWN) apartine familiei Flaviviridae si este un membru al complexului de flavovirusuri transmise de artropode, din care face parte si virusul encefalitei japoneze.

Probabilitatea ca o persoana sa se imbolnaveasca de la o singura intepatura de tantar este redusa. Riscul de imbolnavire severa si deces este cel mai mare pentru persoanele de peste 50 de ani sau cu deficiente imune, desi infectia poate aparea la orice varsta.

Manifestarile infectiei cu Virusul West Nile (VWN) sunt diverse, de la cele asemanatoare unei simple raceli pana la semne de meningo-encefalita. Semne de alarma care impun prezentarea la medic sunt :

  • febra ridicata insotita de durere de cap intensa
  • varsaturi
  • stare generala alterata
  • sensibilitate crescuta la lumina

Boala Lyme mai este supranumită și „boala cu 1000 de fețe” din pricina faptului că, afectând întregul organism, simptomele ei mimează pe cele ale altor boli. Simptomele şi semnele tipice includ febra, cefaleea, oboseala şi un rash caracteristic numit “eritem migrator”. Netratată, infecţia poate afecta articulaţiile, inima şi sistemul nervos. Cele mai multe cazuri de boala Lyme pot fi tratate cu succes cu antibiotice.

Richetioza. Patogenul este inoculat in timpul muscaturii de capusa; perioada medie de incubatie a bolii este de aproximativ 9 zile. Doar 30% dintre pacientii care prezinta seroconversie(seroconversie = modificarea caracteristicilor serului sanguin, prin aparitia anticorpilor specifici), vor deveni simptomatici (bolnavi). Perioada medie de evolutie a bolii este de aproximativ 3 saptamani, timp in care doar jumatate dintre pacienti vor necesita internare intr-o clinica medicala de specialitate. Netratata, boala va genera o rata a deceselor, situata in jurul valorii de 3%.

Pacientul va prezenta urmatoarele semne si simptome, dar care nu sunt specifice acestei forme de ehrlichioza:

  • febra ridicata
  • cefalee
  • dureri musculare
  • anorexie (diminuarea apetitului)
  • greturi
  • varsaturi
  • rash cutanat
  • tuse
  • faringita (inflamatie a faringelui)
  • diaree
  • marirea de volum a statiilor ganglionare satelite (adenopatie regionala)
  • dureri abdominale
  • stare de confuzie.

Febra butonoasă este o zoonoză transmisibilă prin vectori (in principal de Rhipicephalus sanguineus in Europa) cu focalitate naturală, determinată de cocobacilul Rickettsia conorii. Transmiterea rickettsiei la om se realizează direct (ca urmare a înţepăturii căpuşei infestate sau strivirii ei pe tegumente) sau indirect la nivelul mucoaselor prin intermediul mâinii contaminate.

Caracteristic ricketsiilor este faptul ca sunt localizate intracelular si ca persista in celula infectata. Rickettsiile afecteaza direct mamiferele, oamenii sunt gazde accidentale.

Din punct de vedere clinic, febra butonoasă se manifesta la debut prin: febra inalta (prezenta in 97-100% din cazuri), cefalee (56%), dureri difuze nespecifice (artralgii, mialgii). Examenul clinic poate depista escara de inoculare (pata neagra) care se formeaza la locul intepaturii capusei. Aceasta este indolora, eritematoasa sau necrotica si poate fi confundata cu o escoriatie sau cu un furuncul.

Doctorul Ana Maria Dobrotă mai spune că este important să folosești uleiurile pe bază de levănţică, citronella sau rozmarin, pentru a ţine insectele la distanţă.

„În primul rând ar trebui să purtăm, dacă mergem în spaţii verzi, haine lungi, subţiri dar lungi, care să ne acopere mare parte din piele şi să folosim substanţe inclusiv bazate pe plante care să ne apere de insecte“, explică Ana Maria Dobrotă.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel