Sari la conținut

Principalele simptome ale deficitului de magneziu. 7 complicaţii periculoase ale hipomagnezemiei

deficitului de magneziu
sursa foto: arhiva doctorul zilei
Magneziu

Magneziul este un mineral important pentru sănătatea întregului organism. Acesta intervine în transmiterea impulsului nervos și este important pentru contracția musculară, fiind şi un factor esențial pentru aproape 90 de enzime.

Hipomagneziemia reprezintă scăderea concentraţiei de magneziu sub 1,7 mg/dl sau 0,75 mmoli/l.

Cele mai frecvente cauze ale deficitului de magneziu sunt:

  • aport alimentar scăzut
  • nutriţia parenterală
  • hiperparatiroidismul
  • hipoparatiroidismul
  • hipertiroidismul
  • alcoolismul cronic
  • medicamente (diuretice)

Carența ușoară de magneziu este mai frecventă decât se credea înainte, mai ales la bolnavii cu diabet, sindroame de malabsorbție, boala celiacă și unele boli renale care scad rezervele de minerale ale organismului, spun medicii citaţi de cdt-babes.ro.

În cazurile mai grave, nivelul magneziului din organism poate scădea repede când există o boală care implică diaree severă şi se pot produce spasme musculare (tetanie) și convulsii. De asemenea, deficitul de magneziu e o cauză de aritmie cardiacă și uneori a fost asociat și cu sindromul premenstrual.

Deşi un aport zilnic peste 2 mg nu e absorbit în totalitate, controlul organismului asupra nivelului magneziului din țesuturi nu este foarte eficient. Aceasta deoarece rinichii sunt cei care controlează balanța magneziului și apar variații individuale. De exemplu, alcoolul crește excreția de magneziu.

Semnale de alarmă şi complicaţii ale deficitului de magneziu

1. Spasme şi crampe musculare

2. Tulburări psihice (deprimare, furie, insomnie etc.)

3. Osteoporoză

4. Oboseală şi slăbiciune musculară

5. Hipertensiune arterială

6. Astm bronşic

7. Aritmii cardiace

Alimente bogate în magneziu

Unele dintre cele mai bune surse de magneziu conțin, la 100 de grame, următoarele cantități de magneziu:

  • Migdale: 270 mg;
  • Semințe de dovleac: 262 mg;
  • Ciocolată neagră: 176 mg;
  • Arahide: 168 mg;
  • Fasole neagră fiartă: 60 mg.

Alte surse bune includ semințele de in, semințele de floarea-soarelui, semințele de chia, cacaua, cafeaua, nucile de caju, alunele de pădure și ovăzul, potrivit doc.ro. Magneziul este, de asemenea, adăugat în multe cereale pentru micul dejun și în alte alimente procesate.

Alimentele care îl conțin sunt destul de puține, iar o dietă săracă în cereale integrale, fructe oleaginoase și semințe, va fi săracă în magneziu.

Principalele alimente care trebuie incluse în dietă sunt: bananele, morcovii, merele, avocado, nuci, seminţe de dovleac, migdale, fistic, alune, nuci braziliene, legume cu frunze verzi (spanac, salată), seminţe de chia, susan sau pâine integrală.

Atenţie! Magneziul poate interfera cu anumite medicamente: bisfosfonaţi, antibiotice, diuretice, antiacide, doze mari de zinc.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Mai citeste si:

Doctorul zilei whatsapp channel