Cum v-ați simți în preajma unei persoane care este legată la ochi și ține în mână o mitralieră gata să tragă în orice mișcă? Comparația este poate prea dură, dar reflectă întocmai ceea ce se întâmplă cu organismul nostru când este bombardat cu antibiotice. Asemenea unei mitraliere incontrolabile, antibioticul nu atacă doar dușmanul, respectiv bacteriile patogene, ci și aliații organismului, adică bacteriile „bune”, responsabile cu apărarea stării noastre de sănătate. Cum putem atunci reconstrui, după un tratament cu antibiotice, distrugerile provocate de acestea? Soluția este pe cât de simplă, pe atât de importantă: administrarea unui supliment pe bază de probiotice și prebiotice. Aceste bacterii bune ajută la refacerea florei intestinale distruse de antibiotice și stimulează apărarea naturală a organismului.
Antibiotic versus probiotic
Denumirea arată clar acțiunea fiecăruia. Antibiotic, din limba greacă, înseamnă „contra vieții” („anti” – contra și „bios” – viață). Un antibiotic este așadar o substanță care are o acțiune specifică de blocare sau distrugere a bacteriilor. El poate acționa ca bactericid, prin efect direct asupra bacteriilor, sau ca bacteriostatic, împiedicând dezvoltarea microorganismelor. Din păcate, antibioticul nu acționează selectiv și distruge în același timp și bacteriile bune de la nivelul tractului digestiv, necesare sănătății noastre.
Probioticele(care înseamnă „pentru viață”) sunt microorganisme vii care, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, „aduc beneficii când sunt consumate în cantitate suficientă”. Cum ne asigurăm necesarul de probiotice? Prin alimentație și suplimente alimentare pe bază de probiotice și prebiotice.
La ce ajută prebioticele?
Prebioticele sunt fibre nedigerabile care „hrănesc” sau favorizează dezvoltarea probioticelor. Aceste fibre sunt în general oligozaharide sau polizaharide și acționează ca substrat de dezvoltare pentru bacteriile benefice de la nivelul colonului. Principalele surse de prebiotice sunt fructele și legumele crude, cerealele integrale. Prebioticele permit creșterea absorbției de minerale (calciu și magneziu), stimulează funcția imunitară și au un efect protector contra cancerului de colon.
Unde este problema?
În ultima perioadă, experții în sănătate publică avertizează asupra unui fenomen îngrijorător: „Apocalipsa Antibioticelor”. Este vorba despre abuzul de antibiotice, care – administrate în exces și inutil – își pierd capacitatea de a mai fi eficiente în tratamentul bolilor infecțioase. Din această cauză, până în 2025, aproximativ un milion de persoane sunt în pericol de a-și pierde viața din cauza supraconsumului de antibiotice. Acesta este semnalul de alarmă emis de Societatea Europeană pentru Microbiologie Clinică și Boli Infecțioase (ESCMID). De ce s-a ajuns aici? Antibioticele sunt deseori prescrise „preventiv” și se dovedesc inutile în cazul infecțiilor virale. În plus, există fenomenul automedicației care ia amploare în rândul populației și contribuie semnificativ la creșterea rezistenței la antibiotice. Situația este cu atât mai îngrijorătoare, cu cât cei mai afectați sunt copiii, care nu de puține ori urmează tratamente inutile cu antibiotice.
Soluția: echilibrul florei intestinale
De la cele mai fragede vârste, copiilor trebuie să le asigurăm buna funcționare a florei intestinale. Pe lângă grija pentru o alimentație echilibrată și bogată în fructe și legume, medicii spun că suplimentarea cu probiotice și prebiotice este un aliat de încredere pentru sănătatea copiilor.
Cât despre influența antibioticelor asupra florei intestinale, verdictul medicilor este clar: indiferent de vârstă, după numai 7 zile de tratament cu antibiotice, flora intestinală are nevoie de 6 luni pentru a se reface. Iată de ce pentru a menține echilibrul florei intestinale și a preveni diareea asociată tratamentului cu antibiotice, medicii recomandă administrarea unui produs simbiotic în timpul și după antibioterapie. Simbioticul este un supliment alimentar ce conține probiotice și prebiotice.
Pentru ca probioticele să aibă efect benefic, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
- microorganismele să fie liofilizate (vii),
- să supraviețuiască mediului acid și în prezența bilei,
- să nu conțină gene rezistente la atibiotice,
- să fie special concepute pentru menținerea integrității intestinului fără a-l degrada,
- să fie vidate în plicuri pentru o mai bună conservare.
