Din cuprinsul articolului
Obişnuiţi să terminaţi o pungă cu chipsuri, fără pauză, pentru că nu vă puteţi opri din mâncat? Un nou studiu scoate la iveală o serie de date îngrijorătoare. Alimentele procesate pot da dependență precum nicotina și drogurile de mare risc. La cel puţin o persoană din 10 care consumă asemenea produse se activează în creier anumite zone care fac ca alternativele sănătoase să devină mai puţin apetisante. Explicația e simplă: creierul este mult mai atras de alimentele bogate în zahăr şi grăsimi.
Noi studii făcute de cercetători arată că dulciurile, îngheţata, chipsurile şi mezelurile – pline de carbohidraţi şi grăsimi – ar putea da dependenţă precum fumatul şi drogurile. Stimulează secreţia de dopamină în creier, adică hormonul fericirii. De aceea, dorinţa de a le mânca din nou şi din nou devine greu de stăpânit.
Românii mânâncă anual peste 21.000 de tone de chipsuri
Snacksurile, alături de îngheţată, bomboane, ciocolată şi chiar mezeluri ori produse de patiserie sunt pe lista alimentelor care pot da dependenţă prin ingredientele pe care le conţin, spun medicii britanici. Aceştia compară consumul excesiv al produselor procesate cu adicţia de droguri şi nicotina din ţigări.
Ioana Mesea, nutriţionist pentru Observtor News: Carbohidraţii simpli, zaharurile, grăsimile şi, de cele mai multe ori, şi sare. Această combinaţie activează centrul plăcerii creierului. Poate declanşa boli cardiovasculare, obezitate, chiar şi boli oncologice şi diabet zaharat de tip 2.
Avalanşa de dopamină poate fi obţinută şi din plimbări în aer liber, activităţi fizice sau interacţiunea socială, spun specialiştii.
La nivel mondial, 14% dintre adulţi şi 12% dintre copii sunt dependenţi de alimente ultraprocesate
Ashely Gearhardt, profesor la Universitatea din Michigan, cea care a condus studiul, a explicat că au fost luate în calcul criterii precum consumul incontrolabil și excesiv, pofta de mâncare, nerenunțarea la astfel de alimente în ciuda efectelor negative asupra sănătății.
„Combinația de carbohidrați rafinați și grăsimi care se găsește adesea în alimentele ultraprocesate pare să avea un efect de dependență asupra sistemelor de recompensă ale creierului, peste oricare dintre macronutrienți în mod izolat, ceea ce poate crește potențialul de dependență al acestor alimente“, subliniază Ashely Gearhardt.
Dependența psihologică a consumului de produse ultraprocesate
La rândul ei, Keren Rosner, psiholog și psihoterapeut, a explicat de ce este mai mult decât o plăcere consumul unor astfel de alimente.
„Este foarte greu să renunți la aceste alimente, să treci printr-o etapă de detoxifiere, ceea ce arată că este mai mult decât o plăcere”, subliniază psihologul.
Psihoterapeuta Keren Rosner este de acord că este vorba de o dependență psihologică și că alegem aceste alimente pentru „senzația pe care ne-o creează”.
„Ca adult, trebuie să înțelegi de ce ai această nevoie, ce-ți aduce din punct de vedere psihologic, ce beneficiu ai. Îți aduce liniște? Te scapă de anxietate? De teamă, agitație, stres?
Trebuie aflat de ce adultul consumă acel aliment și rezolvată problema din spatele consumului de mâncare nesănătoasă”, transmite psihologul și recomandă înlocuirea acestuia cu un obicei sănătos.
Informarea, promovarea și discuția despre această adicție ar putea ajuta, adaugă experta.
Dependența alimentară este legată de produsele nesănătoase, însă nu se știe exact ce anume din ele ne fac să ne fie atât de greu să renunțăm la acestea. Unii experți nu cred că este vorba de un singur ingredient, ci de aditivii din aceste alimente.
Aceste alimente ar trebui să fie însoțite de o avertizare, la fel ca în cazul tutunului, mai ales că se găsesc peste tot, spun experții
