Sari la conținut

Mâncarea de tip junk food crește riscul de declin cognitiv. Creează dependență la fel ca drogurile, țigările sau alcoolul

Alimete ultraprocesate
Sursă foto: The Sun
Alimetele ultraprocesate creeaza dependenta

Mâncarea de tip junk food creează dependență la fel ca drogurile, țigările sau alcoolul. Dependența de junk food este reală, spun experții care dezvăluie și semnele „tulburării consumului de alimente ultraprocesate”

Studii recente sugerează că aceste feluri de mâncare irezistibile nu sunt doar concepute să fie delicioase, ci și să creeze dependență. Iar dependențele sunt atât de reale, încât unii experți numesc această poftă nesățioasă o boală mintală de bună credință, potrivit Wall Street Journal.

Decenii de cercetări au arătat că alimentele ultraprocesate, cum ar fi chipsurile de cartofi, unele cereale, condimentele cumpărate din magazin și gustările preambalate, sunt dăunătoare pentru organism.

junk food
sursa foto: arhiva Doctorul Zilei

Mâncarea de tip junk food creează dependență. Simptome

Existând dovezi care arată că creierul și intestinul sunt intrinsec legate, experții spun că mâncarea are puterea de a ne influența mintea, de asemenea, contribuind la:

 

Potrivit Ashley Gearhardt, profesor de psihologie la Universitatea din Michigan și cercetător de top în domeniul dependenței de alimente, simptomele „tulburării consumului de alimente ultraprocesate” sau „tulburării consumului de alimente foarte procesate” ar include:

  • pofte intense
  • dificultăți de reducere a consumului,
  • iritabilitatea
  • agitația 

Alimentele ultra-procesate lovesc sistemul de recompensă al creierului – care implică plăcere, motivație și învățare – și ne face să avem mai multă poftă de ele. Gearhardt a spus că aceste efecte sunt similare cu cele atunci când oamenii folosesc droguri care creează dependență, inclusiv nicotină și alcool.

 

  • Un studiu din 2017 publicat în PLoS One a constatat că, după patru zile în care au luat un mic dejun bogat în grăsimi saturate și zahăr adăugat, persoanele au observat scăderi ale performanței la unele teste de învățare și memorie, în timp ce cei care au mâncat un mic dejun mai sănătos nu au văzut nicio schimbare de performanță.
  • O analiză amplă a cercetărilor publicate luna trecută în jurnalul BMJ a constatat în special că dietele cu niveluri ridicate de alimente ultraprocesate au ca rezultat un risc crescut de depresie, anxietate și probleme de somn.
  • Un alt studiu publicat în Journal of Affective Disorders în martie 2023 a constatat că ratele depresiei sunt cu 80% mai mari la persoanele ale căror diete includ cantități mari de alimente ultraprocesate.
Sursă foto: Pixabay

Ciocolata, înghețata, cartofii prăjiți, pizza și chipsurilecreează dependență

„Oamenii tânjesc intens la alimente ultraprocesate și le consumă în mod compulsiv și descoperă că nu se pot opri să le mănânce”, a spus Gearhardt pentru WSJ. 

Atunci când sunt făcute articole precum chipsuri, cereale pentru micul dejun și batoane pentru gustări, structura celulară a ingredientelor este adesea descompusă și lipsită de apă și fibre, astfel încât acestea să fie mai ușor de mestecat și digerat.

Deoarece aceste alimente sunt digerate rapid, componentele ne lovesc mai repede creierul, ceea ce face ca alimentele să creeze dependență, a spus Gearhardt. Combinația dintre nivelurile ridicate de grăsimi și carbohidrați face, de asemenea, dificilă oprirea din alimentație.

Potrivit studiilor lui Gearhardt, ciocolata, înghețata, cartofii prăjiți, pizza și chipsurile sunt alimentele de top pe care oamenii au raportat că le consumă într-un mod care creează dependență – toate alimentele care sunt bogate atât în ​​grăsimi, cât și în carbohidrați.

Cu toate acestea, cercetătorii spun că există încă o mulțime de necunoscute și că cercetările sunt în stadii incipiente. Dietele bogate în alimente ultraprocesate au fost anterior legate de obezitate, diabet de tip 2, cancer și boli cardiovasculare, deși dincolo de compoziția calorică și compoziția nutrienților, nu este clar de ce.

Carmen Alecu
Alecu Carmen

Absolventă de Jurnalism. Am inceput sa lucrez in presa in 2000, la Abracadabra. A urmat Acasa Magazin. Dupa o pauza de cativa ani, am reinceput sa lucrez la EVZ. A urmat EvzMonden si InfoActual. La Doctorul Zilei lucrez din noiembrie 2020.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel