Din cuprinsul articolului
Profesorul Mircea Beuran a explicat, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru România TV, care sunt cele mai importante semne care pot anunța cancerul de stomac și cum a influențat alimentația modernă sănătatea românilor. Medicul atrage atenția asupra simptomelor care nu trebuie ignorate și vorbește deschis despre modul în care obiceiurile alimentare s-au schimbat dramatic în ultimele decenii.
Cum se manifestă ulcerul și de ce poate fi confundat cu afecțiuni grave
Apreciatul profesor a descris, pentru început, diferențele dintre tipurile de ulcer și modul în care acestea se resimt. „Ulcerul este o boală clinică. Începi cu durerile care sunt legate de masă. Un ulceros la nivel de duoden îl doare, dar știe că durerea este de la ulcer: mănâncă și se liniștește. Un ulceros pe stomac, în schimb, mănâncă de foame, apoi varsă pentru că alimentul îi provoacă o durere mai mare. Acidul clorhidric irită ulcerarea”, a explicat Mircea Beuran.
Potrivit acestuia, diferențele sunt vizibile chiar și în aspectul pacienților. „Îi recunoaștem pe unii de ceilalți: ulcerosul gastric este un tip slab, iar ulcerosul de duoden este gras pentru că, durându-l, mănâncă întruna.”
Semne care pot indica o afecțiune oncologică
Profesorul Beuran avertizează că există o gamă mai largă de simptome care pot ascunde probleme serioase, inclusiv un posibil cancer gastric. „Pacientul, dincolo de dureri, poate avea greață. Senzația de foame se transformă în neputința de a duce bolul alimentar mai departe. Stomacul întoarce mâncarea. Poți avea probleme în gastrite, duodenite sau din cauza bacteriei care întreține un proces de inflamație premergător apariției cancerului de stomac sau de duoden.”
Un alt semnal important este scăderea în greutate fără explicații clare. „Poți să ai o suferință în care începi să slăbești. N-ai dureri, dar nu mai asimilezi, nu ai randament la muncă, nu te mai poți concentra. Poate fi cancer gastric, de pancreas, de colon, care se poate lega și de tulburări de tranzit.”
Ce s-a schimbat în alimentația tradițională românească
Medicul se întreabă ce s-a întâmplat cu alimentația tradițională, pe care o consideră un aliat natural al sănătății. „Trebuie să deducem lucrul acesta din realitate: ce s-a întâmplat în alimentația noastră tradițională? În primul rând, ne-au invadat alimentele industrializate și preparatele din regimul fast-food. MC-urile, fast-food-urile, mâncarea conservată, aditivii alimentari.”
În opinia sa, această tranziție a dus la schimbări majore în starea de sănătate a populației.
Carnea rămâne necesară, dar calitatea ei contează
Profesorul Beuran respinge teoriile care promovează eliminarea totală a cărnii din alimentație. „Nu sunt de părerea celor care mediatizează să mănânci sau să nu mănânci carne. Ai nevoie de această proteină. Carnea de pasăre este recunoscută ca fiind bună.”
Cu toate acestea, el atrage atenția asupra modului în care sunt crescute animalele în industria alimentară. „Dacă judecăm procentul de carne provenit din zone industriale, vedem că animalele și păsările mănâncă concentrate, primesc antibiotice, sunt vaccinate, au hormoni de creștere. Cea mai bună carne este cea de la animale crescute în gospodărie.”
Sursa: RTV

