luni, septembrie 27, 2021

Vlad Stroescu, psihiatru în cadrul MindCare, atrage atenția asupra importanței sănătății mintale. Deși pandemia de Covid-19 a fost însoțită de creșterea problemelor emoționale, expertul ne dezvăluie cum putem să depășim acest moment. Situația este trecătoare, însă starea de bine și sănătatea mintală pot suferi pe termen lung dacă nu avem grijă și de acest aspect.

Vlad Stroescu, psihiatru și expert în tulburările emoționale, afirmă că efectul negativ cel mai resimțit asupra sănățății mintale este anxietatea. Aceasta este o stare de alertă a corpului și minții care apare în urma stresului și grijilor copleșitoare. Specialistul spune că, în contextul pandemic actual, frica repercusiunilor urmate de pandemie este cauza celor mai multe cazuri de anxietate raportate, potrivit Adevărul.

„Deşi anxietatea legată de sănătate rămâne campioana greu de detronat a anxietăţilor, ne-am obişnuit întrucâtva cu ideea bolii şi riscul morţii şi asta nu e neapărat bine, pentru că poate însemna rezilienţă, dar şi oboseală sau, mai rău, negare sau alte mecanisme de apărare. Dacă nu mai putem să ne dezlănţuim pe stadioane, putem redescoperi puterea de vindecare a lucrurilor mici şi delicate”, afirmă Vlad Stroescu, conform Adevărul.

Expertul a dezvoltat în cadrul unei Campanii Med Life, Facem România Bine, cum au apărut aceste afecțiuni emoționale, ce putem face în privința lor și cum să știm dacă avem nevoie de ajutor specializat.

Ce cauzează anxietatea, în această circumstanță?

Virusul a fost un accident, una dintre farsele pe care ni le joacă Universul când credem că deţinem controlul. Ne dăm seama de asta după cum ne destabilizează lucrurile mici, aparent neimportante, după ce ne străduim şi reuşim să le îngrămădim pe celelalte. În plus, ca să facem faţă la toate sarcinile, instinctele noastre de supravieţuire se mobilizează, fabricăm substanţe ale stresului cronic, şi ele ne vor menţine pe linia de plutire, dar cu un preţ de plătit: coloratura emoţională a anxietăţii, somnul mai prost, unii parametri biologici modificaţi (puls, tensiune arterială, glicemie etc), adică un nou set de griji”, a susținut expertul, în cadrul campaniei.

Cum gestionăm anxietatea?

În primul rând, având grijă să punem limite. De exemplu, foarte mulţi oameni care lucrează de acasă îmi povestesc că muncesc mai mult decât „înainte”. Asta nu e normal, şi trebuie să învăţăm să şi refuzăm.

Apoi, sunt obişnuitele măsuri de igienă a vieţii: somnul bun, mişcarea, evitarea „drogurilor” cum sunt alcoolul, tutunul, excesul de stimulante. Pare banal, dar un fumător anxios şi obosit va fuma mai mult, la fel şi un consumator de alcool, dacă n-am dormit tindem să bem mai multă cafea ca să rămânem în picioare. E bine să identificăm cercurile vicioase din vieţile noastre, pentru că ele sunt şi semnale de alarmă şi locurile unde putem interveni ca să ne facem viaţa mai bună”, a declarat Vlad Stroescu, psihiatru MindCare.

Mai mult de atât, ne recomandă să ne găsim obiceiuri relaxante, precum cititul, plimbările sau muzica.

Când cerem ajutorul?

De obicei, apelăm la specialişti când ne doare. Şi nu mă refer doar la durerea fizică, ci la simptome pe care nu le putem ignora, cum e insomnia, atacul de panică, lipsa de energie care nu ne mai lasă să ne ocupăm de familie şi serviciu şi uneori nici de noi înşine, în cele mai banale activităţi de bază. Atunci e simplu şi nu are rost să ezităm să cerem ajutorul. Dar tare bine ar fi dacă am face-o puţin mai din timp”, a susținut expertul, potrivit Adevărul.

 

Ultimele stiri