Din cuprinsul articolului
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează într-un nou raport că dependența Europei de medici și asistente proveniți din alte țări este în creștere și ar putea crea dificultăți pentru sistemele de sănătate în următorii ani. Astfel, se estimează că se va înregistra un deficit de un milion de cadre medicale, până în 2030.
Potrivit statisticilor, numărul medicilor instruiți în străinătate din regiunea europeană a crescut cu 58% pe parcursul unui deceniu. Regiunea europeană a OMS, care acoperă 53 de țări din Europa și Asia Centrală, se preconizează că se va confrunta cu un deficit de 950.000 de lucrători în domeniul sănătății până în 2030 – și a apelat la imigrație pentru a acoperi acest decalaj.
Numărul de medici noi din forța de muncă europeană s-a triplat
Între 2014 și 2023, numărul de medici noi din forța de muncă europeană aproape s-a triplat, în timp ce numărul de asistente medicale a crescut de cinci ori, potrivit raportului.
În această perioadă, numărul medicilor instruiți în străinătate a crescut cu 58%, iar numărul asistentelor medicale instruite în străinătate a crescut cu 67%. Germania și Regatul Unit au reprezentat cea mai mare parte a acestei creșteri.
Până în 2023, 60% dintre noii medici și 72% dintre noii asistenți medicali de pe piața muncii din Europa fuseseră instruiți în străinătate. Aceasta include atât lucrătorii din domeniul sănătății din țările europene vecine, cât și cei din Asia, Africa sau cele două Americi.
Ţările din estul și sudul Europei pierd medici şi asistenţi medicali în favoarea țărilor occidentale și nordice
Raportul citat de euronews.com arată că această schimbare a creat o divizare puternică: țările din estul și sudul Europei pierd lucrători din domeniul sănătății în favoarea țărilor occidentale și nordice, exacerbând deficitul în unele zone, în timp ce în altele îi completează.
„Nu este vorba doar de cifre”, a declarat într-un comunicat Dr. Natasha Azzopardi-Muscat, șefa echipei OMS Europa pentru politici și sisteme de sănătate la nivel de țară.
„În spatele fiecărui medic sau asistent medical care migrează se află o poveste despre ambiție și oportunități, dar și, adesea, despre presiunea asupra familiilor și asupra sistemelor naționale de sănătate pe care le-au lăsat în urmă”, a adăugat ea.
Aceste provocări s-ar putea intensifica în următorii ani din cauza cererii tot mai mari de îngrijiri medicale în rândul populației îmbătrânite, precum și a pensionărilor din sectorul sănătății, care pot fi dificil de înlocuit. În unele țări, peste 40% dintre medici au vârsta de 55 de ani sau peste. „Acest lucru va „crește inevitabil presiunea pentru recrutarea internațională activă”, se arată în raport.
Oficialii OMS au cerut țărilor să își intensifice eforturile pentru a-și păstra lucrătorii din domeniul sănătății și pentru a-și îmbunătăți planificarea forței de muncă pentru viitor.
Aceștia au afirmat că politicile ar trebui să abordeze diverșii factori determinanți și impacturi ale diferitelor tipuri de muncă internațională, inclusiv relocarea pe termen lung, contractele pe termen scurt și naveta transfrontalieră zilnică.
„Migrația lucrătorilor din domeniul sănătății este o realitate pe piața muncii interconectată a Europei și trebuie gestionată într-un mod mai echitabil și mai sustenabil”, a declarat Azzopardi-Muscat.
4 din 10 medici români iau în calcul emigrarea
Potrivit unui sondaj realizat recent de MEDIjobs, 83,7% dintre cadrele medicale din țara noastră consideră reducerile bugetare și noile măsuri legislative „dezamăgitoare” sau „frustrante”.
Potrivit sondajului, 4 din 10 medici iau în calcul emigrarea. În aceste condiții, apare un risc major pentru spitalele publice, care sunt deja serios afectate de deficitul de personal și timpii mari de așteptare pentru pacienți.
De asemenea, 40,6% dintre medici iau în calcul să profeseze în străinătate, în timp ce 33,6% preferă sectorul privat. Doar 11,7% mai consideră sistemul public ca fiind potrivit pentru activitatea profesională.
