“În perioada Paștelui se declanșează sau se agravează, în special,
problemele digestive, dar se pot acutiza sau agrava și patologiile cronice,
asociate ale persoanelor respective. Astfel, se poate ajunge până la dublarea numărului de pacienți cu probleme digestive, comparativ cu alte intervale de timp din an.
De aceea recomandăm prudență sporită persoanelor cu patologie hepatică
(steatoză hepatică, hepatite de diferite etiologii, ciroză, litiază colecistică sau coledociană), sau digestivă (gastrită, ulcer gastric sau duodenal,
pancreatite), dar și persoanelor cu afecțiuni cronice – diabet zaharat,
hipertensiune arterială, infarct miocardic sau AVC în istoric. Un risc mare
pentru afecțiuni de sănătate îl prezintă copiii, vârstnicii sau gravidele.”,
avertizează Dr. Luminița Florea – medic specialist diabet, nutriție și boli
metabolice în cadrul centrului ProVita.
Paștele vine, de obicei, după o perioadă prelungită de post, ce reprezintă din punct de vedere alimentar o dietă prin excelență vegetariană, cu un
caracter de cruțare hepatică, adică pune în repaus secreția biliară și funcția hepatică.
Meniul de sărbătoare tradițional este însă bogat în grăsimi animale,
gălbenuș de ou, grăsimi din lapte – procesate sub formă de smântână/ frișc și diverse combinații sub formă de: friptură, prăjeli, drob, prăjituri. Apariția bruscă a acestor alimente coleretice (intens stimulante ale secreției biliare) duce la o agresiune hepatică și, în functie de sensibilitatea fiecărui organism, produce acutizări sau complicații ale diferitelor afecțiuni existente.
Pentru a evita problemele de sănătate doctorul ne recomandă să
introducem treptat alimentele de origine animală, după o perioadă de post.
De asemenea, este important să combinăm corect alimentele: produsele
tradiționale precum carnea de miel, drobul sau ouăle să fie întotdeauna
acompaniate de cât mai multe vegetale și în special legume de sezon
(proaspete, în salate, la grătar sau la cuptor). Încercați să gătiți alimentele,
pe cât posibil, dietetic: la cuptor, abur, la grătar, prin fierbere și evitați
prăjelile sau alimentele cu un conținut mare de grăsimi animale sau uleiuri.
În concluzie, sărbătorile pascale trebuie să se caracterizeze prin mese fără
excese de alimente din punct de vedere cantitativ sau caloric, un consum
mic sau moderat de alcool și mișcare între mese, pentru o digestie optimă.
Mai mult, trebuie să continuăm să ducem un stil de viață sănătos și după
terminarea Paștelui, pentru a ne bucura din plin de sezonul cald.
“Odată cu trecerea de la iarna la primavară este momentul unor schimbări
în alimentație și în stilul de viață în general. Trebuie să creștem randamentul metabolic și să energizăm organismul prin înlocuirea alimentelor consistente din sezonul rece (combinații între proteine animale, glucide și grăsimi) cu alimente vegetale specifice primăverii. Se impune astfel o detoxifiere și o vitaminizare prin legume și fructe.
