Din cuprinsul articolului
Înfometarea celulelor canceroase. Rezultatele preliminare ale unui nou studiu sprijină concluziile formulate în cadrul unor cercetări recente, potrivit cărora ea ar putea să joace un rol important şi în tratarea cancerului, informează AFP.
Un articol publicat în revista Nature arată că reducerea drastică a unui aminoacid care se găseşte în special în carnea roşie şi în ouă a crescut eficienţa chimioterapiei şi radioterapiei administrate unor grupuri de şoareci, încetinind creşterea tumorilor.
Totuşi, este mult prea devreme pentru a trage concluzii în privinţa unei posibile eficienţe similare la oameni, a subliniat principalul autor al studiului, Jason Locasale, profesor la Universitatea Duke din statul american Carolina de Nord.
Cercetătorii din echipa profesorului american au redus din dieta acelor şoareci cantităţile de metionină, un aminoacid indispensabil funcţionării organismului, dar care trebuie furnizat prin alimentaţie, întrucât corpul nu poate să îl sintetizeze singur. Acest aminoacid, ingredient implicat în reacţii-cheie din metabolismul uman, este de asemenea utilizat de celulele canceroase în procesul lor de creştere.
Cercetătorii au testat acel regim restrictiv pe şoareci sănătoşi, pentru a verifica dacă alimentaţia avea efectul aşteptat asupra metabolismului lor, apoi pe rozătoare diagnosticate cu cancer colorectal şi cu sarcom de ţesuturi moi (cancere rare, care apar în general la nivelul membrelor şi al toracelui).
„Înfometarea celulelor canceroase”
Administrarea unei doze slabe de chimioterapie, care nu ar fi avut efect de una singură asupra cancerului colorectal, a declanşat însă „o reducere considerabilă a creşterii tumorii”, au precizat autorii cercetării.
Acelaşi efect a fost observat combinând restricţia de metionină şi radioterapia în cazul şoarecilor suferind de sarcom de ţesuturi moi, scrie Agerpres.
„Înfometăm celulele canceroase privându-le de anumiți nutrienți”, a explicat Jason Locasale pentru AFP.
„Acesta nu este desigur un remediu universal împotriva cancerului”, însă el „demonstrează că există anumite interacţiune foarte interesante cu hrana pe care o mâncăm, felul în care alimentaţia modifică metabolismul (…) şi modul în care aceste modificări ale metabolismului celular ar putea avea un efect asupra creşterii tumorilor”, a adăugat profesorul american.
Într-o primă etapă ce viza extinderea cercetărilor pe pacienţi umani, oamenii de ştiinţă au testat acest regim sărac în metionină pe şase persoane sănătoase, timp de trei săptămâni.
Ei au ajuns la concluzia că efectul provocat asupra metabolismului uman era similar cu acela care fusese observat la şoareci, fapt ce consolidează ipoteza potrivit căreia un astfel de regim ar putea avea un efect pozitiv asupra anumitor tumori detectate la oameni.
Alimentaţia poate să joace un rol important în tratarea cancerului
„Înainte de a trage concluzii despre potenţialul pe care îl au restricţiile alimentare, ca abordare în tratarea cancerului, trebuie să fie realizate studii pe pacienţi umani”, a avertizat Paul Pharoah, profesor de epidemiologie a cancerului în cadrul Universităţii Cambridge din Marea Britanie, care nu a participat la realizarea studiului.
Profesorul Locasale a subliniat totuşi că studiile clinice bazate pe nutriţie întâmpină adeseori dificultăţi în găsirea finanţărilor de care au nevoie, deoarece rezultatele lor sunt greu de transformat în profituri financiare.
Şi alte studii sugerează că alimentaţia poate să joace un rol important în tratarea cancerului. Anul trecut, un articol publicat în presa de specialitate ajungea la concluzia că o moleculă anticancer era mai eficientă atunci când era dublată de un regim sărac în glucide şi bogat în proteine şi grăsimi.
