Din cuprinsul articolului
Oamenii de știință japonezi au identificat o proteină care ar putea juca un rol esențial în menținerea a două structuri subcelulare asociate cu îmbătrânirea și apariția anumitor boli. Această nouă proteină ar putea oferi noi oportunități pentru tratarea afecțiunilor legate de vârstă.
Proteina ajută la îndepărtarea organitelor deteriorate, subunități ale celulei care îndeplinesc sarcini importante în cadrul acesteia și sunt vitale pentru funcționarea ei. Două dintre acestea – mitocondriile și lizozomii – ajută la producerea de energie în celule și, respectiv, la menținerea sănătății acestora.
Deteriorarea acestor organite a fost asociată cu îmbătrânirea și cu diverse afecțiuni, inclusiv cu boli neurodegenerative, cum ar fi Parkinson, Alzheimer, Huntington și scleroza laterală amiotrofică (ALS).
Prevenirea senescenței celulare
Într-un nou studiu publicat în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences, oamenii de știință de la Universitatea Osaka din Japonia și de la alte școli de medicină afirmă că proteina numită HKDC1 ajută la protejarea atât a mitocondriilor, cât și a lizozomilor.
„Modularea funcției HKDC1 ar putea preveni senescența celulară, care este legată de îmbătrânire și de bolile legate de vârstă”, a declarat pentru Euronews autorul principal al studiului, Shuhei Nakamura, profesor de biochimie la Universitatea de Medicină din Nara.
Senescența celulară este atunci când celulele încetează să se dividă, ceea ce poate împiedica celulele să devină canceroase, dar contribuie la îmbătrânire. Cercetătorii au declarat că unele studii sugerează că prevenirea senescenței poate contracara îmbătrânirea umană și bolile legate de vârstă.
De asemenea, acest studiu menționează în mod specific că HKDC1 ar putea avea un impact asupra cancerului pulmonar și hepatic. „Senescența celulară este suspectată de cauzarea multor boli legate de vârstă, inclusiv boli neurodegenerative, boli cardiovasculare, fibroză și fragilitate”, a declarat Nakamura.
Oamenii sunt programaţi să trăiască până la 130 de ani
Potrivit studiilor, oamenii sunt programaţi să trăiască până la 130 de ani. Cercetătorii de la Universitatea din Madrid au numit trăsături de caracter care sunt caracteristice centenarilor.
În plus, speranţa de viaţă a omului se preconizează că va creşte peste câteva decenii datorită noilor tehnologii, precum inteligenţa artificială (IA) şi a cunoştinţelor dobândite în urma pandemiei de COVID-19. De asemenea, medicina personalizată, cu medicamente adaptate individual, se preconizează că va contribui la îmbunătăţirea stării de sănătate.
Potrivit specialiştilor în geriatrie, vârstnicii ar trebui să fie activi din punct de vedere fizic, să gestioneze bine stresul, să mănânce bine și să doarmă regulat și profund.
Menținerea unor contacte sociale bune este, de asemenea, esențială. Totodatră, pentru a trăi mai mult nu ar trebui să fumăm, să bem cantități excesive de alcool și să abuzăm de analgezice opioide.
