Din cuprinsul articolului
În 2025, rezultatele primilor 200 de candidați la rezidențiat semnalează o alarmă pentru sistemul medical românesc. Doar un singur tânăr medic a ales chirurgie generală, doar șase au optat pentru Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), în timp ce 33, adică 1 din 6, au ales specializări legate de medicină estetică.
Preferințele arată o prăbușire a interesului pentru specialități de urgență și chirurgie, ceea ce ridică semne de întrebare serioase despre viitorul asistenței medicale în România.
„Cod roșu” în alegerea specializărilor. Ce spun cifrele
Examenul de rezidențiat a avut loc duminică, 16 noiembrie. Următoarea duminică, 23 noiembrie, a început repartizarea specialităților, în funcție de note. Au participat aproape 7.000 de studenți, dintre care 5.179 au promovat.
Conform datelor publicate de HotNews.ro, la examenul de rezidențiat 2025:
- Din cei 200 de candidați cu cele mai mari medii, doar 1 a ales Chirurgie generală.
- Numărul celor care au optat pentru Anestezie și Terapie Intensivă (ATI) este de doar 6 din 200.
- În schimb, 33 din 200, adică 16-17%, au ales specialitățile asociate medicinii de înfrumusețare: Dermatovenerologie și Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie.
Pe de altă parte, specialitatea cu cea mai mare atracție a rămas Cardiologie, opțiune pentru 47 dintre primii 200 de candidați.
Rezidențiat 2025. Criză de chirurgi și medici de ATI
Iată cum arată, conform datelor anonimizate de la organizatori, opțiunile primilor 10 candidați la intrarea în rezidențiat, cei cu notele cele mai mari. Cardiologia și Dermatologia au fost la egalitate, pentru fiecare dintre ele au optat câte 3 candidați:
- 1. Nota 944 – Cardiologie;
- 2. Nota 935 – Neurologie;
- 3. Nota 935 – Oncologie;
- 4. Nota 934 – Cardiologie;
- 5. Nota 932 – Obstetrică – ginecologie;
- 6. Nota 932 – Dermatovenerologie;
- 7. Nota 932 – Anatomie patologică;
- 8. Nota 929 – Cardiologie;
- 9. Nota 929 – Dermatovenerologie;
- 10. Nota 929 – Dermatovenerologie.
Dacă extindem lista la primii 50 de candidați la rezidențiat:
- Cardiologie – 12 candidați;
- Radiologie-imagistică medicală – 7 candidați;
- Dermatovenerologie – 6 candidați;
- Neurologie – 4 candidați;
- Psihiatrie – 4 candidați;
- Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie – 3 candidați;
- Anestezie – Terapie Intensivă – 2 candidați;
- Oncologie medicală –un candidat;
- Obstetrică-ginecologie – un candidat;
- Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice – un candidat;
- Chirurgie generală – un candidat;
- Endocrinologie – un candidat;
- Anatomie patologică – un candidat;
- Neurochirurgie – un candidat;
- Gastroenterologie – un candidat.
Din statistica primilor 50 de candidați, comunicată de comisia de repartizare, lipsesc 4 viitori medici rezidenți, deoarece lista nu include candidații înscriși la rezidențiat la ministerele cu rețea sanitară proprie: Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției și Ministerul Educației. Aceștia își aleg separat specialitatea pe care o urmează la rezidențiat, în rețeaua sanitară a acestor ministere.
Implicații grave pentru sistemul medical românesc
1. Deficit pe segmente critice
Preferințele tinerilor medici arată o evitarea masivă a specialităților de urgență și intervenție chirurgicală. Atâta timp cât numărul celor interesați să devină chirurgi generaliști sau medici ATI rămâne extrem de mic, chiar și cu un fond de locuri disponibil, există un risc real ca spitalele să se confrunte cu lipsă de personal calificat exact acolo unde este nevoie de urgență: intervenții chirurgicale, urgențe, terapie intensivă.
2. Prioritizarea confortului față de necesarul social
Migrarea spre dermatologie sau chirurgie estetică sugerează că tinerii medici preferă specializări percepute ca având un program mai confortabil, mai puțin stres și poate un venit mai atractiv. Pe termen lung, aceasta poate agrava dezechilibre structurale din sistem, surplus de medici într-o zonă, deficit într-alta, ceea ce nu reflectă nevoile reale de sănătate ale populației.
3. Semnal de alarmă pentru decidenți
Rezultatele rezidențiatului 2025 ar trebui să fie un semnal pentru autorități, autorități medicale și instituții universitare: simpla scoatere la concurs a locurilor nu garantează că se și vor ocupa. Dacă tinerii medici nu sunt atrași de specialități deficitare, este nevoie de măsuri suplimentare, stimulente, schimbări de imagine, condiții de muncă, pentru a garanta acoperirea reală a posturilor critice.
Acest „exod intern” către estetica medicală reflectă o criză de viziune: generațiile tinere văd medicina nu ca vocație de sacrificiu și responsabilitate socială, ci ca o meserie dintre altele, în care caută confort și recompense rapide.
Dacă autoritățile nu iau în serios aceste date și nu implementează politici de stimulare pentru specialitățile deficitare, prin salarii, condiții de muncă, programe de atracție, riscul este ca în următorii ani calitatea asistenței medicale să scadă dramatic.
