Din cuprinsul articolului
Modul în care am ajuns azi, în 2022, să dezvoltăm transportul de mărfuri și persoane a evoluat considerabil. Până vor apărea mașinile care să se conducă singure, fără șofer, nu mai e mult…
Până atunci însă, tot noi oamenii suntem cei care stăm la volan. Din ce în ce mai des și pe perioade din ce în ce mai mari. Francezii, de exemplu, fac în prezent, în medie, trei deplasări cu mașina pe zi, pe distanțe de aproximativ 60 de km, în 90 de minute. Nu mai vorbim de șoferii profesioniști la care timpul petrecut în poziția șezut, la volan, depășește 8 ore pe zi.
Mulți poate că se vor întreba: „Și ce problemă e cu asta?”
Există totuși O PROBLEMĂ și un RISC MAJOR! Atât pe termen scurt, dar, mai ales pe termen mediu și lung, atrage atenția Alexandru Ilie, fizioterapeut si cofondator RestartiX, prima platformă de fizioterapie online din România.
Oboseala poate avea consecințe tragice
Problema apare din durata din ce în ce mai mare petrecută la volan, într-o poziție de așezat (foarte comodă la început!), iar riscul major, este o consecință firească ce se exprimă ulterior prin disconfort și oboseală. Fără a mai specifica faptul că oboseala poate avea uneori consecințe tragice!
Când apare senzația de disconfort, atunci e bine de știut că este un semnal de alarmă ce anticipează apariția unor dureri: la nivelul spatelui, al gâtului, al feselor și coapselor.
”Studiind acest domeniu, am constatat că literatura de specialitate a determinat două tipuri principale de factori determinanți ai stărilor de disconfort reșimțite de un șofer: factori statici și factori dinamici,” a explicat fizioterapeutul.
Factorii statici se referă la acele caracteristici de proiectare a scaunului în care stăm: forma scaunului, dimensiunile sau materialele din care este făcut. Toate acestea definesc postura adoptată atunci când conducem, cu consecințele ce pot apare: musculare, biomecanice și vasculare.
Statul așezat determină flexia trunchiului, iar această poziție crește rigiditatea musculară, precum și sarcina mecanică aplicată (presiunea) asupra coloanei vertebrale și compresia țesuturilor de sub fese, coapse și spate. În plus, acțiunea de a conduce un autovehicul este asociată cu posturi fixe și contracții musculare izometrice induse de nevoia de a ajunge la comenzi și pedale.
Schimbarea poziției în scaun
Factorii dinamici se referă în principal la vibrațiile resimțite prin scaun. Acestea depind direct de proprietățile vehiculului pe care îl conducem și al drumului pe care rulăm. În condiții reale, calitatea drumului este aleatorie, iar vibrațiile asociate întregului corp pot afecta postura șoferului și performanța la volan. Magnitudinea accelerațiilor laterale și longitudinale percepute de șofer depinde de liniaritatea drumului, de calitatea sistemului de suspensie al vehiculului, de viteză și de rugozitatea suprafeței drumului.
Deoarece menținerea unei poziții de condus pentru o perioadă îndelungată generează în mod inevitabil disconfort, conducătorii auto pot încerca să reducă acest disconfort prin schimbarea poziției pe scaun, în ciuda spațiului restrâns din cabina. Scaunul ar trebui să încurajeze mobilizarea trunchiului și a membrelor pentru a relaxa mușchii și pentru a ușura compresia asupra țesuturilor moi și a discurilor intervertebrale.
Mulți autori care au studiat fenomenul, au raportat o creștere a mișcărilor de repoziționare a corpului în strânsă legătură cu timpul petrecut la volan și intensitatea disconfortului perceput.
Pornind de la aceste observații au fost identificate două tipuri de mișcări de redresare a corpului unei persoane care stă mult timp în scaun, la volan:
1.macromișcări, care se referă la schimbări posturale mari și apar ca rezultat al disconfortului perceput. Dintre diferitele metode utilizate pentru a determina mișcările de redresare, testele funcționale realizate sub supravegherea experților în recuperare medicală reprezintă cele mai bune forme de a identificarea zonelor în care presiune exercitată pe structurile coloanei generează durere. Cu cât aceste zone sunt mai mici și mai frecvent întâlnite cu atât riscul de leziuni asupra coloanei este mai mare.
2. micromișcări, care se referă la oscilații în jurul unei posturi „stabile”.
Întrucât de cele mai multe ori șoferii profesioniști nu au posibilitatea de a alege un scaun ergonomic, sau de a utiliza numai șosele line, este foarte important ca aceștia să prevină apariția afecțiunilor și simptomelor asociate menținerii prelungite a poziției așezat: protruzii discale, hernii de disc, parestezii, deficit motor etc. prin mijloace simple și accesibile.
”Frânarea rapidă și precisă este deseori o acțiune esențială pentru a evita coliziunile și pentru a conduce în siguranță. Frânarea însă, depinde de integritatea proceselor cognitive și motorii. Abilitățile cognitive sunt necesare pentru a percepe, extrage și procesa informații relevante din mediul de șofat în continuă schimbare. Abilitățile motorii sunt necesare pentru a manipula pedalele de accelerație și de frână cu mișcări precise și consecvente ale picioarelor,” adaugă alexandru Ilie.
Exerciții de recuperare pentru șoferii cu hernii
Afecțiunile coloanei vertebrale (discopatii, hernii etc.) netratate sau tratate superficial, au un efect negativ asupra timpului de frânare. Un tratament pur simptomatic al durerilor de spate nu va face altceva decât să ascundă evoluția afecțiunii, determinând în timp deficit motor, în special la nivelul membrelor. Dacă nu sunt tratate corespunzător, aceste simptome se înrăutățesc progresiv și, în cele din urmă, duc la atrofie musculară. Atrofia musculară poate apărea la nivelul unuia sau ambelor membre inferioare. În multe cazuri, atrofia musculară cauzează slăbiciune, dificultăți de coordonare și de echilibru.
”Atunci când un disc se herniază, acesta exercită o presiune anormală asupra măduvei spinării și a rădăcinilor nervoase implicate. Această presiune interferează cu capacitatea nervului de a controla mușchii, cauzând malnutriția și contracția musculară. Un alt motiv care duce la scăderea forței musculare este durerea, deoarece durerea cronică limitează mișcările, ceea ce, în cele din urmă, cauzează atrofie musculară din cauza imobilității prelungite.
Pe scurt, profesioniștii din domeniul transportului de marfă și persoane, dacă suferă de discopatie/hernie sau pur și simplu acuză dureri de spate, pe lângă medicația antiinflamatoare, este imperios necesar să utilizeze exercițiul fizic ca mijloc de recuperare,” mai spune fizioterapeutul.
Motivul pentru care majoritatea șoferilor profesioniști tratează doar superficial afecțiunile de care suferă, este PREZENTEISMUL.
De reținut faptul că PREZENTEISMUL, nu este doar un concept, ci este o problemă de sănătate în continuă creștere. Această problemă are legătură directă cu locul de muncă al tuturor, mai ales, în rândul șoferilor profesioniști. Pentru că acesta este mai grav decât absenteismul!
Prezenteismul este un fenomen ce determină pierderi mai mari de productivitate pe termen lung și poate crește riscul de accidente de muncă. Conform unor studii recente însă, șoferii profesioniști prezintă o rată ridicată de afecțiuni mentale și fizice care îi pot expune la un risc ridicat de prezenteism.
Metode pentru reducerea riscului de accidente rutiere
Dacă te afli la conducerea unei firme se transport, sau ești chiar tu transportator, ești invitat miercuri, 2 noiembrie, în cadrul evenimentului X-Ray Productivity. Aici vei întâlni specialiști din domeniul sănătății și comunicării, pregătiți să îți răspundă la orice întrebare. Evenimentul se bucură se participarea președintelui federației de operatori români de transport, Augustin Hagiu care susține dezvoltarea de instrumente noi, bazate pe cercetare ce pod reduce riscul de accidente rutiere produse de profesioniștii din domeniul transportului dar și creșterea calității vieții șoferilor.
Cei prezenți la eveniment vor putea afla cum pot combate prezenteismul, dar și ce impact are menținerea prelungită a poziției așezat asupra productivități și a sănătății unui angajat.
Evenimentul se va desfășura în format hibrid, atât online cât și fizic.
Înscrierea este gratuită și se poate realiza pe site ul https://x-ray.ro
Alexandru Ilie – fizioterapeut, co-fondator Restartix și inițiatorul celui mai amplu studiu de observare a relației dintre munca în poziția așezat, productivitate, stres și reziliență
