Criza sanitară din România privind personalul specializat se adâncește.
În cursul zilei de joi, Managerul general al Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, dr. Alis Grasu, a declarat, joi, că parcul auto al serviciilor judeţene de ambulanţă din ţară este depăşit şi că există un deficit de 43,34% de personal şi de 55,5% de medici.
„Ambulanţei Publice din România i-au fost alocate posturi mai puţin faţă de normativ, rezultând un deficit de personal pe toată ţara de 43,34%. Trebuie subliniat în mod deosebit deficitul de 55,5% privind medicii din sistemul public de ambulanţă.
Domnilor, medicină fără medici nu se poate. Şi acum, la această aniversare, fiecare îşi pune o dorinţă.
Eu îmi doresc pentru dumneavoastră toţi, pentru noi toţi, ca serviciile de ambulanţă să aibă personal suficient numeric, raportat la cerinţele populaţiei, bine pregătit, disciplinat, altruist, empatic, într-un cuvânt oameni adevăraţi cărora le pasă de semenii lor aflaţi în suferinţă şi, nu în ultimul rând, dotare corespunzătoare cu ambulanţe noi şi performante care să nu necesite costuri mari pentru reparaţia lor şi centre de pregătire pentru personalul din serviciile de ambulanţă, măcar câte unul pe regiune, la nivel naţional”, a spus dr. Alis Grasu, în timpul manifestărilor organizate la Iaşi cu prilejul Zilei Naţionale a Ambulanţei, potrivit Agerpres.
Mai mult de jumătate din autospecialele de la Serviciul Public de Ambulanţă îndeplinesc condiţii de casare, fapt care necesită cheltuieli importante pentru menţinerea acestora în stare de funcţionare.
„În 2021, numărul de ambulanţe funcţionale a fost de 2.358. Raportat la numărul de mijloace de transport, au fost 1.498 de intervenţii pentru fiecare maşină. De notat, lucrăm cu un parc de ambulanţe învechit.
În 2021 au fost 3.903.697 cazuri la care au intervenit ambulanţierii din toată ţara, ceea ce înseamnă o medie zilnică de 10.695 de intervenţii”, a mai precizat dr. Alis Grasu.
Tot în cadrul vizitei de la Iași, Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila a vorbit despre criza naţională de medici pentru anumite specialităţi, printre care şi cele de medicină de urgenţă şi medicină de familie.
Ministrul a subliniat că, în ceea ce priveşte medicina primară, corpul medical este îmbătrânit, iar sute de localităţi nu au medic.
„Este un fenomen la nivel naţional pentru anumite tipuri de specialităţi care sunt deficitare. Strategia de resurse umane trebuie să ţină pasul cu strategia legată de dezvoltarea serviciilor de asistenţă medicală.
Nu putem să construim clădiri fără personal medical calificat.
Sigur că avem nişte instrumente acum la îndemână, digitalizarea, telemedicina, acordarea de la distanţă de servicii medicale, mai ales pentru zonele mai puţin accesibile, dar pe de altă parte sunt specialităţi care deservesc puncte critice, cum ar fi unităţile de primiri urgenţe, cum ar fi serviciile de ambulanţă, asistenţa medicală primară, pentru că, în ciuda numărului aparent mare de 11.000 de medici de familie, nu sunt toate localităţile, ci sunt sute de localităţi din România care nu au asistenţă medicală primară, iar corpul medical este îmbătrânit, are o medie de vârstă de peste 55 de ani”, a afirmat ministrul Sănătății.
