Din cuprinsul articolului
Rugăciune către Sfânta Teodora de la Sihla, ocrotitoarea Moldovei, singura româncă trecută în rândul sfinților.
În ziua de 7 august, creștinii ortodocși o cinstesc pe Sfânta Teodora de la Sihla, prima româncă trecută în rândul sfinților.
Aceasta a fost fiica comandatului de artilerie la Cetatea Neamțului, Ştefan Joldea, și prima româncă trecută în rândul sfinților. După căsătorie, ea și soțul au ales calea monahală. O vreme Sf Teodora a locuit în Munții Buzăului, apoi s-a Mutat în Munții Neamțului și și-a petrecut restul zilelor într-o peșteră prin zona Sihlei.
Dar în anul 1856, în timpul ocupației rusești, moaștele Sfintei Teodora au ajuns la Lavră Pecerska din Kiev, unde sfântă este venerată cu numele de Sfânta Teodora din Carpați. Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, la 20 iunie 1992, a recunoscut și proclamat în mod solemn sfințenia Cuvioasei Teodora de la Sihlă, stabilind că zi de prăznuire data de 7 august.
Rugăciune către Sfânta Teodora de la Sihla
„O, Prea Cuvioasă Maică Teodora, care din copilărie pe Hristos L-ai iubit și pentru dragostea Lui în toată viața ta te-ai nevoit; multe nevoințe și ispite ai suferit și în viața cea pustnicească, cu darul lui Dumnezeu, ai sporit.
Cu mulțimea înfrânării și a lacrimilor celor duhovnicești, sufletul tău l-ai luminat și în singurătatea pustiei cu isprăvile faptelor tale celor bune ai strălucit. Pustia Sihlei cu viața ta o ai sfințit și pildă sihaștrilor te-ai făcut. Iar Prea Bunul Dumnezeu, la vremea cuvenită, sfințenia vieții tale a descoperit-o și ca pe o comoară ascunsă lumii te-a arătat.
De aceea, și noi nevrednicii, cu evlavie și cu credință, cerem sfintele tale rugăciuni și te chemăm: roagă-te Prea Înduratului nostru Mântuitor ca și noi, păcătoșii, în vremea vieții noastre și în vremea sfârșitului nostru să dobândim mila și mântuirea Lui, spre a slăvi și a ne închina în veacul de acum și în cel viitor Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, în vecii vecilor. Amin!”.
S-a nevoit într-o peșteră timp de 30 de ani
Din cauza turcilor, Sfânta Teodora se retrage, alături de câteva măicuţe, în Munţii Buzăului, iar după zece ani de nevoinţă ajunge în Munţii Neamţului.
În Munţii Neamţului, Sfânta Teodora s-a întâlnit cu Ieroschimonahul Pavel, duhovnicul Sihastriei, care a dus-o în zona Sihlei, acolo unde nu exista încă Schitul Sihla.
După ani de rugăciune, Sfânta Teodora s-a mutat în peştera de la Sihla, acolo unde a rămas până la moarte. Puţina hrană şi-o procura din fructele din pădure sau din planta care creşte şi azi pe stâncile Sihlei, cunoscută drept „iarba dulce” sau „măcrişul Sfintei Teodora”.
Iată 10 lucruri interesante despre peștera în care a locuit Sfânta Teodora de la Sihla:
- Peștera Sfintei Teodora de la Sihla este unul dintre locurile sfinte din zona Neamțului.
- Peștera Cuvioasei se află în apropiere de „biserica dintr-un brad” și de chiliile vechi de sub stâncă ale Mănăstirii Sihla.
- Sfânta Teodora s-a nevoit în peștera din Neamț în jur de 30 de ani.
- Se spune că la un moment dat, Sfânta a fost descoperită de turci, însă s-a rugat la Domnul să o scape de ei și într-o secundă, prin minune, s-a crăpat stânca din fundul peșterii, iar fericita a scăpat de moarte.
- În timpul petrecut în peșteră, Sfânta Teodora s-a hrănit cu puțin pesmet cu ierburi de pădure, ferigă și măcriș, numit „Măcrișul Sfintei Teodora”, scrie doxologia.ro.
- Deasupra unei stânci se află „Fântâna Sfintei Teodora”. Se spune că Teodora procura apă de la ploi, dintr-o scobitură, fapt ce a dus la dezvoltarea fântânii.
- La peșteră se poate ajunge prin curtea Mănăstirii Sihla, trecând pe lângă „biserica dintr-un brad”.
- O altă cale de acces la peșteră este din drumul ce leagă Mănăstirea Sihăstria de Mănăstirea Sihla.
- Peștera Cuvioasei Teodora de la Sihla este situată într-un spațiu îngust dintre două stânci înalte, în care a fost creat un altar de rugăciune.
- În Peștera din Neamț, trupul neînsuflețit al Cuvioasei a stat până după anul 1830.
