Sănătatea mintală: cum ne afectează activitatea zilnică și cum o putem gestiona

Sănătatea mintală include bunăstarea noastră emoțională, psihologică și socială. Afectează modul în care gândim, simțim și acționăm. De asemenea, ajută la determinarea modului în care gestionăm stresul, relaționăm cu ceilalți și facem alegeri sănătoase. Sănătatea mintală este importantă în fiecare etapă a vieții, de la copilărie și adolescență până la vârsta adultă.

Deși termenii sunt adesea folosiți în mod interschimbabil, sănătatea mintală precară și boala mintală nu sunt la fel. O persoană poate avea o sănătate mintală precară și nu poate fi diagnosticată cu o boală mintală. De asemenea, o persoană diagnosticată cu o boală mintală poate experimenta perioade de bunăstare fizică, mentală și socială.

De ce este importantă sănătatea mintală pentru sănătatea generală?

Sănătatea mentală și fizică sunt componente la fel de importante ale sănătății generale. De exemplu, depresia crește riscul pentru multe tipuri de probleme de sănătate fizică, în special afecțiuni de lungă durată, cum ar fi diabetul, bolile de inimă și accidentul vascular cerebral. În mod similar, prezența afecțiunilor cronice poate crește riscul de boli mintale.

Ce spun statisticele legat de sănătatea mintală?

Un nou studiu care a întrebat 2.000 de adulți cu privire la practicile de la locul de muncă, a constatat că șapte din 10 respondenți (70 la sută). consideră că angajatorii ar trebui să ofere zile de sănătate mintală în plus față de concediul medical.

Mai mult de trei sferturi dintre americani au spus că a avea zile de sănătate mintală și un acces mai convenabil și mai accesibil la servicii de sănătate mintală sau îngrijire virtuală i-ar ajuta să fie mai productivi la locurile de muncă (78 la sută). Alți 64 la sută spun că ar fi mai dornici să lucreze pentru o companie care oferă aceste beneficii.

Respondenții angajați, în medie, au avut nevoie de patru zile de sănătate mintală în ultimul an pentru a-i ajuta să se recupereze, 38% recunoscând că au luat mai mult decât atât. Și 72 la sută plănuiesc să mai ia încă una înainte de sfârșitul anului.

Cei care au avut anterior zile de sănătate mintală au subliniat cum și-au petrecut timpul, invocând exerciții fizice pentru a-și menține energia crescută (44 la sută), dormit/relaxat pentru a se reîncărca (42 la sută) sau se uită la televizor pentru a se relaxa (43 la sută).

Rezultatele au arătat că majoritatea respondenților au recunoscut că nu își acordă întotdeauna prioritate propriilor nevoi de sănătate mintală (83 la sută).

Doar 30 la sută dintre respondenți și-au descris sănătatea mintală drept „excelentă”, în timp ce un sfert spun că a lor este „medie” sau „slabă”.

În mod similar, aproape jumătate dintre americani au spus că se luptă cu sănătatea mintală „întotdeauna” sau „des” (49 la sută).

Realizat de OnePoll în parteneriat cu 98point6, sondajul a constatat că, deși cei mai mulți au mărturisit că au negat că au nevoie de ajutor pentru sănătatea mintală (59 la sută), doi din trei vor să depășească această barieră și să se deschidă, dar nu știu cu cine sa vorbească.

În medie, oamenii simt că ceva îi trage în jos trei zile pe săptămână, ceea ce explică de ce 62% cred că toată lumea poate beneficia de terapie.

„Deși pandemia a fost cu siguranță o cauză principală a creșterii problemelor de sănătate mintală, a schimbat și percepția publicului cu privire la căutarea și primirea tratamentului de sănătate mintală”, a spus dr. Mara Kailin, directorul pentru sănătatea comportamentală al 98point6.

„În trecut, multe nevoi de sănătate mintală au rămas neabordate, dar acum începem în sfârșit să vedem acceptarea în legătură cu primirea de terapie și alte servicii de sănătate mintală.

„Oamenii știu că au nevoie de ajutor, iar acum, cu ajutorul platformelor virtuale, îngrijirea este mai convenabilă și mai accesibilă.”

„Acest lucru le oferă oamenilor posibilitatea de a primi un tratament de calitate, ajutându-i să fie mai fericiți acasă și mai productivi la locul de muncă”.

Jumătate dintre respondenți au spus că observă o schimbare în sănătatea lor fizică atunci când se luptă cu sănătatea mintală.

Cincizeci și cinci la sută au spus, de asemenea, că ar fi mai probabil să solicite îngrijiri de sănătate mintală dacă un medic primar le-ar recomanda-o, iar 68% se simt mai confortabil să caute servicii de sănătate mintală în prezent decât în urmă cu câțiva ani.

Două treimi au primit o anumită formă de asistență medicală prin intermediul unui serviciu de telesănătate, raportând calitatea îngrijirii pe care au primit-o drept „excelentă” sau „bună” (87 la sută), iar un procent similar a spus că au devenit mai confortabili în a vorbi despre problemele lor de sănătate (86 la sută).

„A face primul pas spre atingerea unei sănătăți mintale mai bune poate fi adesea cel mai greu, dar întârzierea îngrijirii poate duce la rezultate negative asupra sănătății și costuri mai mari pe parcurs”, a spus Kailin.

Sanatate mintala – costuri si incidenta

Sanatatea mintala este influentata de numerosi factori (genetici, biologici, psihologici, sociali). Sanatatea mintala precara este asociata cu schimbarile sociale drastice, cu mediul de lucru stresant, discriminarea de gen, excluziune sociala, un stil de viata nesanatos, existenta unor boli si incalcarea drepturilor omului.

Afectiunile din sfera sanatatii mintale, spre deosebire de bolile mintale, pot aparea in contextul unor evenimente importante si al situatiilor marcate de stres puternic in viata privata ori la job.

• Conform cifrelor inaintate de Comisia Europeana in 2018, inainte de pandemia de Covid-19, problemele de sanatate mintala afectau aproximativ 84 de milioane de persoane din statele membre ale Uniunii Europene. Costurile totale ale bolilor psihice erau estimate in 2018 la cca. 4 % din PIB (mai mult de 600 de miliarde EUR) in cele 28 de tari ale UE, iar pandemia a agravat situatia prin efectele produse: izolare, instabilitate financiara, pierderea unor persoane apropiate.
• In noul sondaj Eurobarometru (2022) 38% dintre respondenti au declarat ca pandemia le-a afectat negativ veniturile personale. Procentajul in Romania a fost de 50%.
• Dintre femeile intervievate in Romania, 48% au considerat ca pandemia a avut un impact major asupra echilibrului dintre viata personala si cea profesionala, 37% s-au declarat stresate si tematoare, iar 21% dintre femei fie intentioneaza, fie au decis deja sa reduca permanent timpul alocat muncii platite.
• Intr-un raport din 2014 al Comisiei Europene, privind Promovarea Sanatatii Mintale la locul de munca, era estimata o valoare totala de 136 de miliarde de euro exclusiv pentru costuri generate de productivitatea asociata absenteismului determinat de bolile mintale (2007).
• Dintre costurile mentionate, 99 de miliarde de euro erau colerale cu depresia si cu afectiuni ce evolueaza spre anxietate. Costurile generate de afectiunile mintale erau la momentul respectiv comparabile cu cele ale bolilor cardiovasculare. Un alt aspect important il constituie faptul ca aceste sume nu sunt legate de tratamente, asigurari sociale ori alte costuri puse pe seama societatii in general.