Sângerea nazală sau epistaxisul reprezintă exteriorizarea de sânge roșu proaspăt prin una sau ambele nări.
De cele mai multe ori ea, este autolimitată, adică se oprește singură. În două treimi din cazuri, originea sângerării este regiunea anterioară a foselor nazale, așa numita “pată vasculară”.
Despre sângerarea nazală ne-a povestit doamna doctor Maria-Cristina Stroi, medic specialist medicină internă, cu competență ecografie generală și Doppler vascular la clinica Laurus Medical, într-un interviu acordat Doctorul Zilei.
Poate să existe și un fals epistaxis, atunci când sângerarea se produce în altă parte (trahee, esofag), dar se exteriorizează prin intermediul foselor nazale.
Grupele de vârstă cele mai expuse la acest tip de hemoragie sunt copiii, gravidele și bătrânii.
La copii, epistaxisurile sunt cele mai frecvente, ele având de cele mai multe ori cauze benigne precum scobitul în nas, loviturile la nivelul feței sau episoadele repetate de infecții respiratorii ale căilor superioare respiratorii.
Dacă însă acestea apar la copiii de vârstă mică, în mod repetat, putem suspecta o patologie severă precum hemofilia (boala von Willebrand), leucemia sau o tumoră.
Corpii străini (jucării de mici dimensiuni, boabe de orez etc) pot perfora septul nazal, fiind o altă cauză frecvent întâlnită la copii, ne spune doamna doctor Maria-Cristina Stroi.
Femeile însărcinate pot experimenta și ele apariția de epistaxisuri spontane. Acestea se datorează creșterii volumului de sânge circulant, fragilizarea și dilatarea vaselor de sânge ca urmare a încărcăturii hormonale, rezultând o rupere mai ușoară a lor.
Un epistaxis spontan la o femeie gravidă poate semnala apariția hipertensiunii de sarcină și necesită un control medical.
La adulți, hemoragia nazală poate fi rezultatul unor afecțiuni banale, dar și a unor boli cronice încă nedepistate sau a unora mai vechi, care afecteză atât presiunea sângelui, cât și puterea lui de coagulare.
Bolile cronice de ficat (hepatitele) și de rinichi (insuficiența renală cronică) pot interfera în producerea factorilor de coagulare a sângelui, rezultând un risc crescut de hemoragie la nivelul întregului organism.
Fumatul, aerul poluat sunt factori de risc care la adult pot duce la dezvoltarea unei tumori de cavum – rinofaringe, acesta fiind însă mai des întâlnit în Asia și Africa.
Bolile cardio-vasculare al căror tratament presupune medicație anticoagulantă (care subțiază sângele cu scop terapeutic) sunt cele mai frecvente cauze de hemoragie nazală la adult. Pacienții hipertensivi cu valori necontrolate pot asocia epistaxisul în cazul unui salt hipertensiv.
Folosirea în exces de spray-uri nazale decongestionante poate produce o vătămare a mucoasei nazale și o fragilizare a capilarelor, ducând la apariția de epistaxis.
Prizatul de diferite substanțe poate duce la lezarea mucoasei nazale și chiar perforarea septului nazal, urmată de epistaxisuri repetitive.
Călătoriile la altitudini înalte, fără o aclimatizare prealabilă poate determina apariția de mici epistaxisuri spontane autolimitate, ne mai spune doamna doctor Maria-Cristina Stroi.
De cele mai multe ori, epistaxisurile se remit spontan în decurs de 10-15 minute.
Persoana afectată trebuie să se așeze confortabil ținând capul mai ridicat față de restul corpului, făra însă a îl da pe spate! Există riscul de a înghiți sau chiar de a aspira sângele care se scurge.
Se va apăsa ferm pe zona moale a nasului de pe partea unde s-a pornit hemoragia, timp de minim 10 -15 minute, fără întrerupere. Ridicatul mâinii de pe partea cu sângerarea nu are nicio dovadă științifică, nefiind recomandată.
Dacă sângerarea nu s-a oprit dupa 20 de minute, se recomandă consultul ORL în urgență, care va realiza un tamponament nazal cu substanțe vasoconstrictoare.
În cazul copiilor, dacă epistaxisurile sunt repetate, fără a exista un context traumatic sau infecțios, se recomandă efectuarea unui consult amănunțit pediatric.
La adulți se recomandă controlul factorilor predispozanți (consumul de spray-uri nazale, scobitul în nas, fumatul, controlul alergiilor sezoniere) și monitorizarea atentă a bolilor cronice cu risc hemoragic.
