Din cuprinsul articolului
24 iunie: Mare sărbătoare.În fiecare an pe 24 iunie, în calendarul Ortodox, se sărbătoreşte Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Tradiţia populară are şi alte sărbători pentru această zi.
De exemplu, în zona Ardealului, oamenii sărbătoresc Sânzienele, iar cei din Muntenia şi Oltenia celebrează DrăgaicaSânzienele!
Ce este interzis să faci astăzi de Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul
De Sânziene, tradiţia spune că “timpul se face bun, îngăduitor. Creşte şi cuprinde gândul omului, purtându-l peste câmpurile şi poienile pline de flori, parfumate cu miros de Rai”.
Marea sărbătoare este însoţit de o serie de credinţe populare şi tradiţii legate de dragoste, sănătate, bunăstare şi fertilitate. Mai mult, pe 24 iunie se deschid porțile cerului.
Lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană
Pentru aceasta se fac practici de pomenire a morților numite Moșii de Sânziene, când se deretică mormintele, se pun flori, se aprind lumânări și se dă de pomană la cimitir.
Noaptea de Sânziene este una magică
Sărbătoarea este una cu totul specială. Ține o noapte şi o zi, iar noaptea de Sânziene (23-24 iunie) este una magică. Este noaptea focurilor de vară.
“Este vară în cer şi vară pe pământ, este vară în suflete şi trupuri, este anotimpul dragostei şi al vieţii plenare”.
Floarea de Sânziană, frumos mirositoare, înflorește în preajma solstițiului de vară. Ea are numeroase întrebuințări în medicină și cosmetică. Drept pentru care mitologia populară i-a acordat anume proprietăți mistice.
Fiind folosită în practicile magice efectuate în noaptea premergătoarei zilei Sfântului Proroc Ioan Botezătorul.
Pentru a avea eficiența scontată trebuie culeasă după un anume ritual. Și anume: florile în zorii zilei Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, în timp ce tulpina și semințele, toamna.
Dacă sunt culese corespunzător, proprietățile lor sunt miraculoase.
Întăresc copiii debili și limfatici, dacă se pun în apa lor de scaldă; vindecă frigurile; puse în rachiu vindecă vătămăturile; roua căzută pe flori în noaptea de Sfântul Ioan Botezătorul este leac sigur pentru bolile de ochi și piele.
Sânzienele sunt flori de câmp, galbene-aurii, cu inflorescenţe mărunte, pline de polen, cu miros puternic de fân şi a miere.
Florile solstiţiului de vară
La cea mai mică atingere, din ele se scutură o ploaie fină de aur, pentru că tradiţia spune că ele sunt florile solstiţiului de vară, iubitoare de soare, iar viaţa lor este scurtă, de numai două-trei săptămâni, atâta vreme cât astrul zilei se află în plină putere.
Părerile specialiştilor, dar şi ale ţăranilor, sunt extrem de amestecate când este vorba despre Sânziene.
Este o certitudine că ele sunt diferite de Iele. Pentru că au, în general, însuşiri bune. Au fuioare de vânt uşoare în timpul zilei, noaptea se transformă în zâne cu părul galben şi rochii albe de abur. Dansează sub razele lunii, prin grădini, mutându-se de la un loc la altul, cântând pe sus, cu glasuri nemaiauzit de armonioase.
Pentru că sunt din altă lume şi sunt atât de frumoase, „cine le vede nu le crede şi cine le-aude nu le răspunde”.
Din spicele de grâu și alte șapte plante diferite cum ar fi: pelin, verbină, busuioc, sunătoare, ferigă, soc, cicoare, salcie și neapărat florile de Sânziană, fetele tinere împletesc cununi (semnul cercului).
Purtate pe cap de o fecioară, aceasta reprezenta zeița agrară în dansul denumit Jocul Drăgaicei, care se execută ritual de către fete tinere la această serbare florală, cu caracter câmpenesc.
Până în anul următor, cununile sunt agățate la ușa de intrare a casei, la ferestre, la stâlpii porților, la pietrele de hotar și pe crucile mormintelor, cu semnificația de a apăra oamenii, animalele și recolta de forțele nefaste, malefice, de stihiile naturii — grindină, inundație, furtună etc, potrivit alba24.ro.
