Din cuprinsul articolului
Un nou studiu german arată că doar 14% dintre testele pozitive PCR au reflectat o infecţie reală cu COVID‑19, ridicând semne de întrebare majore asupra deciziilor din pandemie.
Pandemia COVID-19 a schimbat radical modul în care sunt colectate, interpretate și raportate datele despre sănătatea publică. Testele PCR (reacția în lanț a polimerazei) au devenit instrumentul central de diagnostic, iar rezultatele pozitive au fost folosite pentru decizii guvernamentale, restricții și măsuri de sănătate publică.
Un studiu recent realizat în Germania arată că doar aproximativ 14% dintre testele pozitive PCR (Covid) au confirmat o infecție reală cu SARS-CoV-2. Aceste constatări ridică întrebări importante despre modul în care datele de diagnostic au fost utilizate și interpretate în perioada de criză.
Testele Covid: ce arată studiul german și ce trebuie să știm
Studiul a fost realizat de un consorțiu de laboratoare germane, analizând date din perioada martie 2020 – ianuarie 2023.
„În Germania, un consorțiu de laboratoare acreditate de autorități (ALM) a acoperit aproximativ 90% din toate testele PCR pentru coronavirusul 2 al sindromului respirator acut sever (SARS-CoV-2), în timpul pandemiei COVID-19 (martie 2020 până în ianuarie 2023), și, de asemenea, a efectuat teste serologice în masă pentru anticorpii IgG până în mai 2021. Am analizat evoluția săptămânală observată de ALM a fracțiunilor pozitive ale testelor PCR și IgG (…) Valoarea de 0,14 găsită pentru parametrul de scalare ajustat înseamnă că doar 14% dintre cei care au fost testați pozitiv la PCR au fost efectiv infectați cu SARS-CoV-2.“
Cercetătorii au comparat rezultatele testelor PCR cu teste serologice (anticorpi IgG) pentru a determina câte dintre rezultatele pozitive au corespuns cu o infecție reală și activă.
Conform studiului:
- Doar 14% dintre testele pozitive PCR au corespuns unei infecții active.
- Majoritatea testelor pozitive nu au confirmat prezența virusului în mod verificabil.
Cum s-au folosit datele
Aceste rezultate nu înseamnă că testele PCR nu funcționează, ci că interpretarea automată „test pozitiv = infecție” poate fi eronată, mai ales în contexte cu incidență scăzută a virusului.
„Rezultatele noului studiu sunt în contradicție flagrantă cu declarațiile recente, ale virologului Christian Drosten, în comisia de anchetă din Saxonia, potrivit cărora fiecare test PCR pozitiv este echivalent cu o infecție.“, scrie Universitat-Koblenz.
În Germania și alte țări europene, indicatori precum „incidența pe 7 zile” au stat la baza restricțiilor. Acești indicatori se bazau direct pe numărul de teste efectuate și pe rezultatele pozitive. Prin urmare, dacă un test pozitiv nu reflecta întotdeauna o infecție reală, datele utilizate pentru decizii politice ar putea fi supraestimate.
Implicații pentru interpretarea datelor
Studiul subliniază că rezultatele testelor PCR trebuie interpretate în context clinic și epidemiologic, nu izolativ. În plus, utilizarea lor ca bază legală pentru restricții sau decizii economice trebuie însoțită de transparență și comunicare clară.
De asemenea, experții critică includerea „incidenței pe șapte zile” în același cadru legislativ, deoarece acest indicator a fost folosit ca fundament pentru măsuri restrictive care au afectat drepturile fundamentale ale cetățenilor.
„Această măsură depinde exclusiv de numărul de teste efectuate și, prin urmare, nu este un indicator obiectiv al incidenței infecției”, afirmă Michael Günther de la Universitatea din Stuttgart, autorul principal al studiului.
La rândul său, co-autorul Robert Rockenfeller, de la Universitatea din Koblenz, explică impactul creșterii volumului de testare asupra datelor oficiale:
„Trecerea de la jumătate de milion, la două milioane și jumătate de teste pe săptămână, creează o incidență de cinci ori mai mare, doar prin numărul variabil, fără ca rata reală de infecție să se schimbe”.
Anchetă parlamentară privind pandemia
Studiul german ridică întrebări importante despre modul în care testele PCR au fost interpretate în timpul pandemiei. Doar aproximativ 14% dintre testele pozitive au reflectat infecții reale, ceea ce sugerează că datele brute au nevoie de interpretare atentă și contextuală.
Rezultatele cercetării vin exact în momentul în care Bundestagul german a constituit o comisie de anchetă menită să analizeze modul în care au fost gestionate provocările pandemiei.
Contextul sporește interesul public față de concluziile oamenilor de știință, într-o perioadă în care Germania încearcă să reevalueze deciziile și datele care au stat la baza măsurilor adoptate între 2020 și 2023.
Decizii politice și restricții
Indicatorii folosiți pentru decizii politice, precum rata incidenței sau numărul testelor pozitive, trebuie corelați cu:
- Numărul cazurilor clinice confirmate
- Rata spitalizărilor
- Indicatori de gravitate a bolii
Astfel, se evită suprapolicarea restricțiilor bazate pe date care pot fi interpretate greșit.
Rolul testelor PCR
PCR rămâne un instrument extrem de valoros pentru diagnostic și control epidemiologic. Limitările apar mai ales când rezultatele sunt interpretate izolat, fără corelare clinică.
Utilizarea testelor serologice
Testele de anticorpi (IgG/IgM) ajută la:
- confirmarea infecțiilor anterioare
- estimarea imunității populaționale
- completarea datelor PCR pentru decizii informate
Importanța contextului epidemiologic
- În zone cu incidență scăzută, testele PCR au rata de fals pozitiv mai mare.
- În zone cu incidență ridicată, aproape toate testele pozitive reflectă infecții reale.
- Deciziile bazate pe date trebuie să ia în calcul contextul local și temporar.
Limitele testelor PCR și interpretarea rezultatelor
Testele PCR sunt foarte sensibile, dar această sensibilitate poate detecta urme virale care nu indică neapărat o infecție activă. De exemplu:
- Persoanele recent vindecate pot avea fragmente de virus detectabile, fără să mai fie contagioase.
- La incidență scăzută, probabilitatea ca un rezultat pozitiv să fie un fals pozitiv crește.
Factorii care afectează acuratețea
- Numărul ciclurilor de amplificare (Ct) folosit în testare: cu cât numărul este mai mare, cu atât crește riscul de detecție a fragmentelor virale non-viabile.
- Calitatea prelevării probei: erori de recoltare sau manipulare pot influența rezultatul.
- Momentul testării: testele efectuate prea devreme sau prea târziu în evoluția infecției pot da rezultate fals negative sau fals pozitive.
