Din cuprinsul articolului
În perioada ce urmează, cărțile de identitate ale românilor urmează șă fie modificate și să se introducă mai multe informații relevante care, spun medicii, pot salva viața.
La momentul de față, în buletinele aflate în circulație în România, găsești o serie stufoasă de date, dar niciuna din spectrul medical. În mare parte, vorbim de numele și prenumele titularului, sexul, cetățenia și Codul Numeric Personal. Acestora și se va adăuga grupa sanguină și factorul Rh, după cum se arată într-un proiect legislativ care s-a bucurat deja de un raport favorabil din partea comisiilor și urmează să ajungă la primul vot din Parlament.
Ce spune legea despre cărțile de identitate, ce se schimbă
Informațiile actuale din cărțile de identitate au fost definite în urmă cu aproximativ 18 ani prin intermediul OUG 97/2005, privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români. Proiectul legislativ disponibil la această adresă își propune să adauge noi informații ce vor apărea în actele de identitate.
O carte de identitate simplă, în conformitate cu OUG 97/2005, are în prezent următoarele înscrisuri:
- -numele și prenumele titularului;
- -sexul;
- -cetățenia titularului;
- -data nașterii titularului;
- -semnătura olografă a titularului;
- -imaginea facială a titularului;
- -CNP-ul;
- -adresa de domiciliu a titularului.
În cazul cărții electronice de identitate, pe lângă datele menționate mai sus inscripționate pe buletin, pe cipul din interior vor fi integrate:
- -datele din formatul tipărit;
- -prenumele părinților titularului;
- -locul nașterii titularului;
- -certificate pentru autentificare sau semnătură electronică și, după caz, certificate pentru semnătură electronică calificată;
- -datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială și, după caz, imaginile impresiunilor papilare a două degete.
Cum vor arăta noile buletine
Potrivit noului proiect legislativ ce urmează să ajungă la Senat pentru primul vot din Parlament, datele cu caracter personal menționate mai sus vor fi completate de grupa sanguină și de factorul Rh.
În expunerea de motive, inițiatorii susțin că, în anul 2021, pe drumurile publice din România s-au produs 4.915 accidente rutiere grave, evenimente care au cauzat decesul a 1.779 de persoane, rănirea gravă a 3.790 de persoane şi rănirea uşoară a altor 2.235 de oameni și că în astfel de situații echipele de intervenție trebuie să acționeze extrem de rapid pentru salvarea răniților.
„Este un adevăr incontestabil că, în aceste situaţii deosebit de dramatice, orice secundă este preţioasă şi poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte.
În consecinţă, posibilitatea personalului medical de a cunoaşte şi de a interveni imediat prin administrarea grupei sanguine compatibile este extrem de importantă şi poate duce, alături de celelalte măsuri de urgenţă care se iau în astfel de cazuri, la salvarea de vieţi omeneşti care, altfel, ar fi condamnate.
La fel de importantă pentru personalul medical se dovedeşte a fi şi cunoaşterea factorului Rh al pacientului, întrucât foarte multe aspecte legate de tratament şi medicamentaţie sunt influenţate de grupa sanguină şi de factorul Rh (pozitiv sau negativ)“, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.
