Din cuprinsul articolului
Demența este adesea legată de pierderea memoriei, dar există și alte semne care ar putea indica debutul afecțiunii.
Un astfel de semn poate fi observat în modul în care vă simțiți când vă treziți dimineața. Recunoașterea acestor simptome subtile este vitală, mai ales că cazurile de demență sunt în creștere.
Această creștere se datorează unor factori precum speranța de viață mai lungă și o mai mare conștientizare a acestei afecțiuni. Deși în prezent nu există tratament pentru demență, depistarea precoce poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții și permite persoanelor să își facă planuri de viitor.
Un studiu publicat în International Journal of Geriatric Psychiatry a investigat legătura dintre demență și agitația matinală. Cercetarea a analizat date din trei cămine de bătrâni, studiind comportamentul a 110 pacienți în vârstă de peste 60 de ani, toți pre-diagnosticați cu demență sau agitație.
Semn de demență pe care îl poți depista dimineața, imediat ce te trezești
Acești pacienți au fost împărțiți în trei grupuri în funcție de perioadele lor de vârf de agitație: dimineața, seara sau niciuna. Rezultatele au arătat că agitația era puțin mai frecventă dimineața în rândul pacienților cu demență, sugerând o posibilă legătură între iritabilitatea matinală și această afecțiune.
Agitația de dimineață ar putea fi unul dintre primele semne că demența afectează ritmul zilnic al unei persoane, relatează Express. Clinica Mayo a subliniat că perturbările ciclului somn-veghe al organismului ar putea fi un semn al demenței. Multe persoane care suferă de demență se confruntă cu somnolență excesivă în timpul zilei și au dificultăți în a dormi bine noaptea, trezindu-se adesea devreme dimineața.
În mod curios, Alzheimer’s Research UK a descoperit că cei care se trezesc devreme pot avea un risc genetic ușor crescut de declin cerebral. Cu toate acestea, este esențial să subliniem că majoritatea oamenilor nu sunt predispuși genetic la demență și că există măsuri care pot fi luate pentru a reduce riscul general.
Cercetările au arătat că dieta mediteraneană poate contribui la menținerea funcțiilor creierului și la încetinirea progresiei bolii Alzheimer. Această dietă pune accentul pe:
- Legume, fructe și ierburi
- cereale integrale
- ulei de măsline extravirgin
- Pește și fructe de mare
- Nuci și semințe
- Leguminoase sau fasole
- Cantități moderate de lactate, carne de pasăre și ouă
Un studiu publicat în revista Neurology a descoperit că persoanele care au urmat o dietă mediteraneană aveau regiunile corticale ale creierului mai groase – o constatare importantă, deoarece aceste zone se micșorează de obicei la pacienții cu Alzheimer. Exercițiile fizice regulate sunt un alt element vital în reducerea riscului de demență. Societatea Alzheimer afirmă că menținerea activității fizice poate reduce riscul de demență cu până la 20 %.
