Din cuprinsul articolului
Medicul pneumolog Monica Marc de la Spitalul Victor Babeş Timişoara avertizează asupra fumatului pasiv şi a riscurilor la care se expun cei care inspiră fum de ţigară.
”Aproape un milion de fumători pasivi mor anual de afecţiuni pulmonare, provocate de inspirarea pasivă a fumul de ţigară. Aceştia se adaugă celor peste 7 milioane de persoane care îşi pierd viaţa în fiecare an din cauza fumatului”, a atras atrenţia medicul Monica Marc de la Spitalul Victor Babeş Timişoara.
Potrivit News.ro, aceasta precizează că, atunci cand tutunul arde, generează peste 7.000 de substanţe chimice. ”69 dintre acestea pot cauza cancer sau alte afecţiuni respiratorii şi cardiovasculare. Printre ele se numără cancerul pulmonar, BPOC, accident vascular cerebral, infarct miocardic sau astm bronşic”, a mai transmis medicul specialist.
Efecte asupra sănătății ale fumatului pasiv
Fumul la mâna a doua este combinația de fum care iese de la capătul arzător al unei țigări și fumul expirat de fumători. Acest fum secundar conține mai mult de 7.000 de substanțe chimice, dintre care sute sunt toxice și aproximativ 70 pot duce la cancer.
Nu există un nivel de expunere sigur la inhalarea pasivă a fumului de țigară; chiar și expunerea scurtă poate fi dăunătoare sănătății.
Potrivit Centrelor SUA pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC), citat de doc.ro, la adulții care nu au fumat niciodată, fumatul pasiv poate provoca boli de inimă, cancer pulmonar, accident vascular cerebal. Sugarii expuși fumului de țigară au un risc mare de deces subit.
Concret, pentru adulții care nu fumează, inhalarea pasivă a fumului de țigară are efecte dăunătoare imediate asupra inimii și vaselor de sânge. Fumatul pasiv cauzează anual zeci de mii de decese premature cauzate de boli de inimă în rândul adulților care nu fumează.
În acelaşi mod, expunerea la fumul de țigară cauzează mii de decese prin cancer pulmonar și accident vascular cerebral în rândul persoanelor care nu fumează.
