Anul bisericesc, spre deosebire de cel civil, începe la 1 septembrie. Data la care se sărbătoreşte Anul Nou bisericesc a fost stabilită de către Sfinţii Părinţi la Sinodul I de la Niceea (325).
Biserica prăznuieşte începutul anului nou în prima zi a lunii septembrie, pentru faptul că în această zi, într-o sâmbătă, ziua sfântă, de odihnă, a poporului israelit, Mântuitorul Iisus Hristos Şi-a început activitatea Sa publică.
A intrat în sinagogă şi citind cuvintele prorocului Isaia, care profeţeau despre Persoana Sa dumnezeiască, a spus: „Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns ca să binevestesc săracilor; M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima; să propovăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea; să slobozesc pe cei apăsaţi. Şi să vestesc anul plăcut Domnului” (Isaia 61, 1-2 şi Luca 4, 18-19).
Spre deosebire de Anul Nou Civil, care începe la 1 ianuarie şi se încheie la data de 31 decembrie, Anul Nou Bisericesc Ortodox începe la 1 septembrie şi se încheie la 31 august.
De asemenea, în prima zi a Anului Bisericesc, Biserica îl prăznuieşte pe Sfântul Simion Stâlpnicul, cel care a petrecut 47 de ani pe un stâlp. Pentru el, aceasta a fost calea aleasă pentru a birui ispitele, agonisind astfel harul Duhului Sfânt.
Simion Stâlpnicul este patronul vânturilor şi poate produce cutremure. De aceea, oamenii îi respectă ziua de teamă că sfântul se poate supăra şi le poate dărâma casele sau îi poate îmbolnăvi.
Câteva tradiţii ale primei zile de toamnă:
În tradiţia populară, aşa cum este vremea în această zi, aşa va fi tot anul.
Dacă dimineaţa va fi ploaie, primăvara va fi ploioasă.
Dacă la amiază este vreme frumoasă, urmează o vreme bună tot anul.
Dacă toată ziua va fi ploioasă sau soare, anul va fi ploios sau secetos.
Dacă în prima zi a Anului Nou Bisericesc vremea este posomorâtă, urmează o toamnă capricioasă, iar gospodarii nu-şi pot aduna recolta la timp.
Dacă tună, tradiţia spune că va fi o toamnă lungă.
