Semnul „ascuns” de demență care apare în somn

Un nou studiu publicat în Neurology leagă un detaliu discret din somn de un risc mai mare de demență. Nu este vorba neapărat despre insomnie sau despre prea puține ore de somn, ci despre cât de constant îți rămâne ceasul biologic de la o zi la alta. Cu alte cuvinte, dacă orele de somn și de activitate „alunecă”, dacă zilele nu mai au un tipar clar, iar vârful de energie se mută tot mai târziu, riscul de demență crește în anii următori.

Cercetarea se bazează pe date obiective, culese cu un dispozitiv purtat pe corp, care a măsurat continuu mișcarea și ritmul zilnic al participanților. Rezultatul mută accentul de pe o noapte proastă pe un tipar cronic care trece ușor neobservat fără monitorizare.

Ce au urmărit cercetătorii și ce au descoperit

Studiul este o analiză de cohortă pe adulți în vârstă care nu aveau demență la începutul urmăririi. Participanții au purtat aproximativ două săptămâni un dispozitiv de monitorizare (cu accelerometru), iar echipa a calculat indicatori ai ritmului zi-noapte, inclusiv:

Citeste si…

Alertă medicală! Un virus mortal, care lovește direct creierul și plămânii, revine după 19 ani. Două asistente în stare critică, una în comă

• cât de „puternică” este diferența dintre perioadele active și cele inactive

• cât de fragmentat e ritmul în timpul zilei

• cât de mult se schimbă de la o zi la alta

• când apare vârful de activitate (momentul din zi în care corpul e cel mai activ)

În următorii ani, persoanele cu un ritm mai slab, mai neregulat și mai fragmentat au avut o probabilitate mai mare să fie diagnosticate cu demență.

Citeste si…

Avertisment pentru pacienții cu demență: un medicament folosit frecvent este asociat cu risc crescut de AVC

Un detaliu care a atras atenția și în comunicarea publică a studiului este vârful de activitate mutat mai târziu. Potrivit Academiei Americane de Neurologie, cei a căror activitate maximă se producea mai târziu în zi au avut un risc mai mare de demență, asociat cu o creștere de aproximativ 45% în analiză.

Cum arată semnul în viața reală

Nu e ceva spectaculos. De multe ori arată ca „o bătrânețe normală” sau ca o rutină care se strică încet:

• ore de culcare care variază mult de la o zi la alta

• treziri dese și somn fragmentat

• mai multă moțăială ziua

• energie scăzută dimineața și „pornire” abia după prânz

• nopți în care corpul pare în alertă, iar ziua pare amorțită

  Citeste si…

  

  Acest tip de carne este aliatul creierului: ideal pentru memorie, concentrare și stare de bine

Nu este doar problema somnului. Este o slăbire a ritmului intern. Granița dintre zi și noapte devine mai neclară.

De ce ar fi legat ceasul biologic de demență

Studiul nu poate demonstra cauzalitate. Nu spune că un ceas biologic dereglat „produce” demență. Dar autorii descriu mecanisme plauzibile, discutate și în alte cercetări:

• dereglarea ritmului circadian poate influența inflamația

• poate afecta calitatea somnului profund, asociat cu procese de „curățare” la nivel cerebral

• poate interfera cu biologia amiloidului (unul dintre markerii asociați bolii Alzheimer)

Literatura mai veche discută de ani buni relația somn–Alzheimer și ideea că tulburările de somn pot accelera patologia, nu doar să fie un simptom apărut „la final”.

Citeste si…

Risc de demență: obiceiul banal care îți poate afecta sănătatea creierului! 5 soluții sigure recomandate de medici

Mai important, cercetătorii atrag atenția asupra posibilității ca perturbările circadiene să apară devreme, înainte ca memoria să dea semne evidente.

Ce NU înseamnă acest studiu

• Nu este un test de diagnostic.

• Nu înseamnă că dacă ești „pasăre de noapte” faci demență.

• Nu înseamnă că două săptămâni de somn prost sunt un semn de boală neurodegenerativă.

Este un studiu observațional. Pot exista variabile care explică și somnul neregulat și riscul de demență. Autorii notează și o limitare importantă: nu au avut date complete despre tulburări precum apneea în somn, care poate modifica ritmul activitate–odihnă și este asociată la rândul ei cu rezultate cognitive mai slabe.

Contează pentru România sau e doar „un subiect american”

Contează direct și pentru România, chiar dacă datele sunt din SUA.

Motivul e simplu: România îmbătrânește demografic, iar demența este deja o problemă majoră de sănătate publică în Europa. În plus, în România există factori care pot lovi fix în acest tip de rutină zilnică stabilă:

• expunere redusă la lumină naturală (mai ales iarna, la vârstnici)

• sedentarism

• consum de alcool sau somn „tăiat” de treziri dese

• netratarea apneei în somn

• depresie și izolare socială la vârste înaintate

Avantajul acestei cercetări este că aduce în prim-plan o țintă care nu costă mult: regularitatea.

Ce poți face, realist, dacă vrei să-ți reglezi ritm circadian

Studiul nu oferă rețete, dar cercetarea pe ritm circadian și somn are câteva măsuri practice cu logică bună:

• aceeași oră de trezire, inclusiv în weekend

• lumină naturală dimineața (plimbare scurtă, chiar și iarna)

• mișcare zilnică, măcar mers alert

• evitarea somnului de zi prea lung

• reducerea luminii puternice seara, mai ales ecrane

• discuție medicală dacă există sforăit, pauze de respirație, somnolență diurnă (posibilă apnee)

De reținut

Când vine vorba de demență, unul dintre cele mai neliniștitoare lucruri este că primele semne pot fi vagi. Studiul din Neurology sugerează că un ceas biologic tot mai neregulat ar putea fi un astfel de semnal timpuriu.

Nu e un verdict și nu e un diagnostic. Dar este o avertizare utilă: dacă vrei să-ți protejezi creierul, nu te uita doar la câte ore dormi. Uită-te la ritmul somnului și al zilei tale.