Din cuprinsul articolului
Pe 17 ianuarie, în fiecare an, este prăznuit Sfântul Antonie cel Mare, considerat sfântul care îi scapă pe credincioși de farmece și blesteme, dar şi cel care le ajută pe fetele necăsătorite să-şi găsească sufletul pereche.
Numit şi părintele monahilor, Sfântul Antonie cel Mare a trăit 85 de ani în pustiu. Marele pusnic Antonie, tămăduia bolnavii şi-i vindeca pe cei demonizaţi.
În zilele noastre, ca şi în secolul al IV-lea, Sfântul Antonie este considerat ocrotitorul orfanilor şi al oamenilor săraci, ajutându-i de grabă pe cei care se roagă cu credinţă şi-l cheamă în ajutor.
Se consideră că Sfântul Antonie cel Mare îi păzeşte pe oameni de duhurile rele, de primejdii şi vrăji.
Potrivit credincioşilor care s-au rugat timp de nouă marţi la rând la icoana făcătoare de minuni a Sfântului Antonie cel Mare, îndeplinirea dorinţelor nu a întârziat să apară, până şi cele care erau legate de căsătorie sau de găsirea sufletului pereche şi-au găsit rezolvare.
Biserica Sfântul Anton cel Mare de la Curtea Veche, cel mai vechi lăcaş de cult din Bucureşti
Mihai Cantacuzino notează în „Istoria Ţării Româneşti” existenţa bisericii „Sfântul Anton cel Mare”, despre care spune că este întemeiată de către Mircea cel Bătrân.
De asemenea, istoricul Gheorghe Şincai afirmă că pe peretele ctitorilor bisericii de la Curtea Veche se aflau zugrăviţi trei prinţi cu numele de Mircea. Mircea Ciobanul, fiul acestuia şi Mircea cel Bătrân. În zilele noastre, pe peretele bisericii se află numai chipul lui Mircea Ciobanul şi al lui Ştefan Cantacuzino, notează biserica Sfântul Anton.
Biserica Sfântul Anton a fost construită pe locul celei din lemn, care a ars aproape în întregime, lund astfel denumirea de „Curtea Arsă”. Din ruine a fost salvată, într-o zi de marţi, icoana Sfântului Antonie cel Mare.
Ritualul celor 9 marţi la Biserica Sfântul Anton- Curtea Veche
În fiecare marţi, de dimineaţă până seara, curtea bisericii Sfântul Anton din Bucureşti este plină ochi de credincioşi, iar asta se datorează minunilor care s-au petrecut pentru miile de credincioşi de-a lungul timpului.
În fiecare marţi se scrie un acatist care urmează să fie citit de către unul dintre preoţi bisericii. În cea de-a 10 zi, credincioşi care au făcut ritualul celor 9 marţi, duc la biserică alimente, precum ulei, făină sau orez.
Pe lângă aceste alimente, enoriaşii mai duc şi o pâine care se împarte la nouă persoane. După aceste zile, rugăciunea celui care a respectat ritualul se îndeplineşte
Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Antonie cel Mare
Potrivit tradiţiei, de sărbătoarea cu cruce neagră Sfântul Antonie cel Mare nu se mănâncă de dulce. Totodată, potrivit tradiţiei, nu se coase şi nu se lucrează pământul.
Pentru un an îmbelșugat şi îndeplinirea dorinţelor este bine să se facă pachete cu alimente şi haine şi să se împartă oamenilor săraci.
Pentru a fi feriţi de duhuri rele, vrăji sau alte primejdii, această zi de 17 ianuarie este cinstită cu sfinţenie de oameni, prin rugăciune şi gânduri bune
Rugăciune făcătoare de minuni a Sfântului Antonie cel Mare
“Bunule Părinte Antonie, cel ce durerile şi păcatele noastre le cunoşti, nu trece cu vederea glasurile de rugăciune ale celor ce aleargă la mijlocirea Ta şi nu te uita la nevrednicia celor ce Te roagă, ci la slava şi mila lui Dumnezeu, pe care Tu L-ai mărturisit şi spre care se îndreaptă rugăciunea ce Ţi-o aducem.
O, slăvite făcător de minuni, părintele săracilor, ocrotitorul văduvelor, sprijinitorul orfanilor, vino cu obişnuita Ta îndurare în ajutorul nostru prin rugăciunile Tale către Dumnezeu, ca să fim mângâiaţi în nevoi, ca să fim apăraţi de primejdii, de ispite şi de păcate.
Tu, cel ce ai făcut din pustiul Egiptului loc de preaslăvire a Marelui Dumnezeu şi a Mântuitorului, fă şi din pustiul sufletului nostru, ars de necredinţă şi ros de patimi, loc plăcut Ţie, în care să se sălăşluiască virtutea, prin Tine să se mărească numele Tău cel sfânt, al Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.”
