Din cuprinsul articolului
Colegiul Medicilor din România (CMR) a transmis un mesaj profund emoționant după moartea Ștefaniei Szabo, directoarea medicală a Spitalului Județean de Urgență Buzău, găsită fără viață în camera de gardă.
„Trebuie să vorbim serios despre sănătatea celor care au grijă de sănătatea noastră”, se arată în comunicatul CMR, care descrie tragedia ca un semnal de alarmă pentru întreaga societate.
„Și medicii mor… O femeie medic de numai 37 de ani, directoare medicală, a murit în gardă. Nu doar un profesionist din sănătate, ci un om care a ales să fie acolo pentru alții. Până la capăt. În tăcere, fără să se plângă, fără să renunțe”, transmite CMR.
Colegiul atrage atenția că, dincolo de halate și titluri, medicii sunt oameni supuși acelorași vulnerabilități: „dincolo de halat e un suflet, o mamă, o fiică, un om care respiră aceeași oboseală, același stres, aceleași temeri”.
Ștefania Szabo, medic chirurg și director medical al Spitalului Județean Buzău, a fost găsită decedată marți dimineață, în camera de gardă, de către colegii de tură.
Potrivit managerului spitalului, dr. Sorin Pătrașcu, doctorița nu se afla în evidență cu probleme medicale și participa activ la viața instituției:
„Era un medic dedicat, cu cel puțin șapte gărzi pe lună, pe lângă activitatea de pe secție. Cu o zi înainte, am vorbit cu ea — era bine, implicată, calmă. Este posibil ca oboseala și stresul să fi avut un rol major.”
La doar 37 de ani, Ștefania Szabo era considerată unul dintre medicii tineri de perspectivă ai spitalului. Ancheta privind cauzele decesului este în desfășurare, iar primele ipoteze medicale indică o moarte subită posibil legată de epuizare și stres cronic.
Burnout-ul medical, o boală tăcută a sistemului sanitar
Managerul spitalului admite că medicul ar fi fost suprasolicitat în seara dinaintea decesului, având un număr mare de pacienți. „A fost o noapte dificilă. Ultimul consult a fost în jurul orei 12. După aceea, a fost găsită fără suflare. Este foarte posibil să fi fost un caz de burnout.”
Termenul „burnout” definește epuizarea fizică și psihică severă cauzată de suprasolicitare, iar în sistemul medical românesc a devenit un fenomen tot mai des întâlnit.
„Medicii și asistenții medicali fac parte dintre profesiile cele mai expuse la burnout. Starea de epuizare se instalează în special la cei care lucrează constant în ture de noapte și gărzi multiple, în condiții de stres intens și lipsă de resurse”, explică Doru Șupeală, fondatorul Hacking Work și inițiatorul campaniei #VremLegeaBurnout.
Mesajul Colegiului Medicilor subliniază necesitatea unei dezbateri reale despre sănătatea profesioniștilor din sistemul sanitar.
„Trebuie să vorbim despre condițiile de muncă, despre echilibru, despre respect, despre cât se plătește o gardă pentru medici”, a mai transmis instituția.
Medicii români lucrează adesea peste 60 de ore pe săptămână, acoperind lipsa de personal prin gărzi suplimentare și ore prelungite. În multe spitale, un singur medic asigură permanența pentru întreaga secție.
Spitalul Județean Buzău s-a confruntat în ultimele luni cu o criză acută de personal, în special în secțiile de Cardiologie și Oncologie, unde medicii din alte județe au fost chemați să acopere turele.
Moartea Ștefaniei Szabo nu este doar o pierdere personală, ci și un simptom al unui sistem medical suprasolicitat, în care profesioniștii sunt împinși la limită.
„Cazul de la Buzău arată că oboseala, stresul și presiunea permanentă pot ucide. E nevoie urgent de politici publice pentru prevenirea burnout-ului, nu doar de reacții emoționale post-factum”, afirmă Șupeală.
În România, nu există încă o lege dedicată prevenirii și monitorizării epuizării profesionale în rândul medicilor, deși fenomenul este recunoscut oficial de Organizația Mondială a Sănătății încă din 2019.
