Sari la conținut

Durerea neobișnuită în această parte a corpului, un semn de alarmă că ți-a crescut colesterolul îngrijorător de mult

colesterol ridicat
Sursă foto: arhiva Dotorul Zilei
Colesterolul ridicat poate duce la înfundarea arterelor

Unul dintre simptome ale unui colesterol mare poate fi o durere neobișnuită care apare în zona călcâiului și poate fi însoțită inclusiv de inflamație. 

Colesterolul este adesea asociat cu riscul de afecțiuni cardiovasculare, însă un aspect mai puțin cunoscut este legătura sa cu simptomele care afectează tendonul lui Ahile, conform unui articol publicat în Express.

Un studiu recent, prezentat în jurnalul „Lipids in Health and Disease”, subliniază că tendoanele lui Ahile sunt locurile obișnuite pentru formarea xantomatozei tendoanelor. Xantoamele reprezintă depozite de colesterol în tendoane, manifestându-se sub formă de papule crescute ușor sau noduli subcutanați atașați de tendoane.

Durerile de câlcâi, printre simptomele unui colesterol crescut

Potrivit cercetării, îngroșarea tendonului lui Ahile poate fi un semn timpuriu al xantomatozei. În mod obișnuit, problemele la nivelul tendoanelor pot fi consecința accidentelor sau a mișcărilor repetate. Cu toate acestea, nivelul crescut de colesterol poate expune tendoanele la riscul de inflamații și iritații.

Printre simptomele asociate xantomatozei tendoanelor se numără durerile la urcatul scărilor, durerea de călcâi după activități fizice, umflarea călcâiului și slăbiciunea în partea inferioară a piciorului.

Vascular Health Clinics atrage atenția că tratamentul xantomatozei presupune adesea efectuarea unei biopsii, menținând nodulii intacti. Această condiție ortopedică rară este de interes pentru medicina internă și dermatologie datorită asocierea sa cu o dereglare specifică a metabolismului lipidic.

În ceea ce privește reducerea nivelului de colesterol, British Heart Foundation recomandă mai multe măsuri simple, precum înlocuirea untului cu uleiuri vegetale precum cel de floarea-soarelui, măsline sau rapiță, utilizarea laptelui degresat în locul celui integral, consumul de iaurt natural în loc de smântână, preferința pentru pește sau carne albă fără piele în defavoarea cărnii roșii sau procesate și includerea în dietă a nucilor și semințelor nesărate în detrimentul chipsurilor, optând pentru brânză degresată în locul celei obișnuite. Aceste mici schimbări în alimentație pot contribui semnificativ la menținerea unui nivel de colesterol sănătos.

Ce înseamnă colesterol mare și foarte mare

Un nivel de colesterol considerat ridicat sau foarte mare poate varia în funcție de recomandările medicale și poate fi interpretat în contextul general al sănătății unei persoane. În mod tipic, nivelurile de colesterol sunt măsurate în miligrame pe decilitru (mg/dL) sau milimoli pe litru (mmol/L).

Nivelele de colesterol sunt evaluate în funcție de diferite tipuri de lipoproteine și, în general, se iau în considerare următoarele valori pentru adulți:

LDL („colesterolul rău”):

Colesterol LDL normal: sub 100 mg/dL (2.6 mmol/L)
Colesterol LDL ridicat: între 130 și 159 mg/dL (3.4-4.1 mmol/L)
Colesterol LDL foarte mare: peste 160 mg/dL (4.1 mmol/L)
HDL („colesterolul bun”):

HDL normal: peste 60 mg/dL (1.5 mmol/L)
HDL scăzut: sub 40 mg/dL (1 mmol/L) la bărbați sau sub 50 mg/dL (1.3 mmol/L) la femei
Simptomele directe ale unui nivel crescut de colesterol nu sunt adesea evidente. Acesta este motivul pentru care este cunoscut ca „ucigașul tăcut”. Colesterolul ridicat nu provoacă simptome specifice în stadiile incipiente, dar poate crește riscul de boli de inimă și alte afecțiuni cardiovasculare în timp.

Cu toate acestea, în stadiile avansate, când ateroscleroza cauzată de depunerea de plăci de colesterol îngustează arterele, pot apărea simptomele asociate bolilor de inimă și circulației periferice, cum ar fi:

  • Durere în piept (angină pectorală) sau disconfort în piept.
  • Dureri în alte părți ale corpului, inclusiv în brațe, gât, maxilar sau spate.
  • Dificultate în respirație.
  • Slăbiciune sau amorțeală în membrele inferioare.
  • Oboseală excesivă.
  • Scurtarea respirației.
Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel