Din cuprinsul articolului
Un schwannom vestibular (cunoscut și ca neurom acustic) este o tumoare necanceroasă (benignă) care începe în celulele care înconjoară nervul vestibular (celulele Schwann).
Aceste tumori își au originea în nervul vestibular (de echilibru), care este una dintre ramurile nervului vestibulocohlear (al 8-lea nerv cranian).
Cealaltă ramură, nervul cohlear (auditiv), transmite semnale sonore către creier. Primele simptome pe măsură ce tumora crește și comprimă nervul auditiv sunt pierderea auzului lent progresiv la o ureche (de unde și denumirea istorică de neurom acustic), scrie MSD.
Simptomele schwannomului vestibular
Potrivit sursei, primele simptome ale schwannomului vestibular sunt:
- Pierderea auzului progresiv la o ureche
- Zgomote sau țiuit în urechi (tinitus)
- dureri de cap (migrene)
- Senzație de presiune sau umflare în ureche
- Dureri de urechi
- Dezechilibru sau instabilitate la întoarcerea rapidă
- Dacă tumora se mărește și comprimă alte părți ale creierului, cum ar fi nervul facial (al 7-lea nerv cranian) sau nervul trigemen (al 5-lea nerv cranian), poate apărea slăbiciune facială (față căzută sau lăsată) sau durere și amorțeală facială.
Diagnosticul schwannom vestibular
- teste de auz
- Rezonanța magnetică nucleară (RMN)
Diagnosticul precoce al schwannomului vestibular se bazează pe imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) și teste de auz. O audiogramă (test de auz) se face de obicei mai întâi. Persoanele cu pierdere de auz doar la o ureche ar trebui să fie supuse ulterior unor teste imagistice, cum ar fi RMN.
Se pot face și alte teste de auz, inclusiv timpanometrie (verificarea trecerii sunetului prin timpan și urechea medie) și testarea răspunsului auditiv al trunchiului cerebral (măsoară impulsurile nervoase din trunchiul cerebral care apar ca urmare a semnalelor sonore din urechi), informează sursa menționată.
Tratamentul schwannomului vestibular
- Uneori intervenții chirurgicale sau radioterapie
Tumorile mici care nu cresc sau nu provoacă simptome nu necesită tratament. Tumorile care încep să crească sau care provoace simptome sunt îndepărtate prin intervenție chirurgicală sau controlate prin radioterapie.
Intervenția chirurgicală se poate face la microscop (microchirurgie) pentru a preveni afectarea nervului facial; uneori auzul poate fi salvat.
Radioterapia se poate face folosind o tehnică foarte precisă (numită radioterapie stereotactică), astfel încât să fie afectată doar tumora. D
ecizia de a efectua o intervenție chirurgicală sau radioterapie stereotactică depinde de mai mulți factori, inclusiv de vârsta persoanei, starea generală de sănătate, gradul de pierdere a auzului și dimensiunea tumorii.
