marți, decembrie 7, 2021

Sindromul de anxietate post Covid. Cauze, simptome, predispoziții.

Regulile de distanțare și de prevenție pe care a trebuit să le respectăm odată cu pandemia, și care ne-au fost impuse brusc, au fost primite cu un grad mai mare sau mai mic de teamă.

După doar un an în care am trăit distanțați, relaxarea măsurilor aduce cu sine alte temeri. Pentru a putea înțelege sindromul de anxietate post Covid, ar trebui să ne reamintim cum a debutat pandemia.

Te-ar mai interesa: Avertisment dur: Următoarea pandemie ar putea fi m...

„Sindromul de anxietate post Covid înseamnă că dezvoltăm anumite reacții specifice anxietății, prin care, pur și simplu, evităm să ieșim afară din casă, evităm să avem contacte cu alte persoane sau verificăm de foarte multe ori dacă cumva manifestăm vreun sindrom de Covid”, a declarat psihoterapeutul Beatrice Enăchescu, în cadrul emisiunii Doc PLAY, pe contul de YouTube, Doctorul Zilei.

Cum apare sindromul de anxietate post Covid

Mai simplu spus, dacă înainte de începerea pandemiei de coronavirus, o răceală era doar o răceală, o durere de cap era doar o durere de cap, lipsa mirosului sau a gustului erau doar simptome care prevesteau un guturai sau o gripă, acum orice durere de cap sau de gât sau lipsa mirosului devin înfricoșătoare și începem să ne gândim la tot ce poate fi mai rău.

Te-ar mai interesa: Obligativitatea testării elevilor nu are o bază le...

Dacă înainte anxietatea se manifesta în anumite circumstanțe, ca urmare a unor cauze care au decurs din această pandemie și pe care fiecare dintre noi le-am trăit într-o manieră diferită, poate, aceste cauze pot duce la astfel de simptome, cum este și sindromul de anxietate post Covid.

Elena Oceanu, realizatoarea emisiunii DocPlay, a pus punctul pe I, încercând să clarifice care este momentul în care o persoană trece pragul temerii normale și devine anxioasă, în condițiile pandemice.

Te-ar mai interesa: Băutura care ține de foame 2-3 ore, dar ajută la s...

„Teama este normală într-o oarecare măsură pentru oricare dintre noi și cred că am experimentat cu toții un anumit tip de teamă, într-o mai mică sau mai mare măsură. Dar când se ajunge de la frica asta normală sau de la măsuri de precauție, la anxietatea propriu-zisă?”

Cauze

Fondatorul „Viața la prezent” a explicat diferența dintre teama normală, care este o emoție firească, funcțională, care ne ferește de pericole. Pentru a înțelege cum facem diferența între sindromul de anxietate Covid și teama normală, trebuie să ne uităm mai întâi la cauze.

Te-ar mai interesa: Ce restricții vor fi de Sărbători. Rafila: ”Nu put...

„Cauza care conduce la acest sindrom este teama exagerată. Pe de altă parte, este evitarea contactului cu alte persoane. Eu cunosc persoane care n-au ieșit din casă de la începutul pandemiei. E clar că ne-a fost afectată foarte grav calitatea vieții de această pandemie.

Iar cea de-a treia cauză care ar fi putut duce la sindromul de anxietate Covid este toleranța scăzută la frustrare. Asta înseamnă acel aspect al minții vizavi de rigiditate sau flexibilitate”, a explicat psihoterapeutul.

Te-ar mai interesa: Prof. Valentin Stan: Datele arată că din internări...

O toleranță scăzută la frustrare presupune o minte foarte rigidă, ceea ce înseamnă că ne opunem schimbării, nu ne place schimbarea și nu știm sau nu vrem să ne adaptăm. Vedem viața doar în termeni de alb și negru.

Simptome

  • refuzăm să ieșim afară din casă
  • refuzăm să avem contacte cu oamenii/ refuzăm să ne atingem
  • ne verificăm simptomele în permanență/ frica permanentă de boală sau de moarte


Persoanele predispuse la sindromul de anxietate post Covid

  • cei predispuși la anxietate
  • cei cu fobii sociale
  • cei cu tulburare obsesiv-compulsivă (OCD)
  • cei cu sindrom post traumatic (PTSB)

Gândirea flexibilă VS gândirea irațională

Oamenii cu o toleranță scăzută la frustrare sunt cei care își definesc scopurile în termeni de „trebuie”.

„Acest tip de gândire reprezintă o gândire irațională și duce la această disfuncționalitate a minții și ne afectează și calitatea vieții”, a subliniat Beatrice Enăchescu.

Pentru un om care se teme de boală, care se teme de moarte, doar ideea de a se îmbolnăvi îl poate duce la un mod de a privi lumea catastrofal.

De exemplu, gândul „Aș putea să mă îmbolnăvesc” este specific unei gândiri flexibile, a unei tip de gândire care îți permite să te adaptezi. Un om cu o gândire flexibilă va face în acest caz tot ce ține de el, pentru a se proteja, își va lua măsuri necesare de precauție. Iar în cazul în care se va îmbolnăvi, continuă să aibă încredere că totul o să fie bine.

„Emoția asociată acestui gând flexibil este una de teamă, dar o teamă normală, funcțională. Nu este panică, așa cum se întâmplă în cazul unei gândiri iraționale”, a ținut să precizeze psihoterapeutul Beatrice Enăchescu.

Gândul unui om cu o gândire irațională despre o posibilă boală este de panică. „Este catastrofal, este îngrozitor dacă eu mă îmbolnăvesc”. Aici există și teamă și panică. Iar panica e cea care blochează și inhibă sistemul imunitar. Omul cu un tip de gândire irațional se autosabotează.

„Gândirea rațională te duce pe emoțional până la limita emoțiilor funcționale, adică teama. „Este OK, mă opresc aici”.

Gândirea irațională te duce pe emoțional la emoțiile care determină panică, groază, teroare și care, mai departe, conduc la acest sindrom în care renunțăm la viața noastră”, a mai spus Beatrice Enăchescu.

Specialiștii susțin că acest sindrom poate fi catalogat ca o traumă existențială. Pentru că un eveniment care te scoate din viața obișnuită și îți impune alte condiții, ai nevoie de un timp de adaptare. Prin urmare, la nivel de societate, se poate vorbi de o traumă existențială. Tocmai din această cauză ne este greu să ne întoarcem la viața noastră normală.

 

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Parteneri

Ultimele stiri