Din cuprinsul articolului
Într-o țară civilizată, schimbarea miniștrilor Sănătății nu ar trebui să influențeze derularea programelor naționale de sănătate. La noi se întâmplă. Nou-născuți netratați devin copii și apoi adulți cu handicap
Violeta Fotache
O situație gravă ne-a fost sesizată de prof. univ. dr. Gheorghe Burnei, pre- ședintele Comisiei Consultative de Ortopedie Pediatrică a Ministerului Sănătății. Pro gramul Național pri vind eradicarea lu xației de dezvoltare a șoldului este blocat. După plecarea lui Nicolae Bănicioiu din fruntea M.S., a fost blocată dotarea maternităților cu aparatul care poate detecta încă de la naștere displazia de dezvoltare de șold – boala care netratată duce la complicația numită luxația de dezvoltare a șoldului. Nu e supersofisticat și nici nu costă o avere. E vorba despre un simplu ecograf.
Ce e displazia de dezvoltare de șold
de șold „Nu știm de unde apare displazia de dezvoltare a șoldului(DDȘ). Este o afecțiune condiționată genetic și nu are o etiologie bine stabillită. Frecvența ei la noi în țară, decelată în urmă cu peste 25 de ani, e de 2 la mie. Actualmente, în România nu există niciun registru privind cazurile de DDȘ. Urmărim să-l facem după intrarea în acțiune a acestui program național”, ne-a declarat prof. univ. dr. Gheorghe Burnei.
Cum se manifestă DDȘ?
„La nou-născut nu are niciun semn clinic. Uneori pot apărea semne care pot fi depistate de medicii specialiști, prin două metode, însă în lume nu se mai practică. Acum ecografia este suverană și ea stabilește diagnosticul DDȘ. După un an de zile, boala se poate manifesta și sunt foarte multe semne. Copiii încep să meargă mai târziu, nu au egalitate de membre și încep să șchiopăteze, dar noi nu trebuie să ajungem acolo. Nici nu vrem să mai vorbim de așa ceva! Noi vrem să vorbim de DDȘ diagnosticată la nounăscut, adică în primele 30 de zile de viață, tratată și vindecată!”, ne-a declarat profesorul Burnei.
Dotarea maternităților cu ecograf
„Este nevoie ca ecografia de șold, ca test screening, să se facă în primele zile de viață, la toți copiii din maternitate, la nounăscuți. Acolo se decelează pacienții care au și cei care nu. 75 de maternități din România nu au în dotare nici măcar un singur ecograf”. „Cei care în urma ecografiei sunt detectați că au această afecțiune sunt trimiși la medicii specialiști din teritoriu desemnați de noi, care îi tratează simplu și eficient timp de câteva luni, mai efectuează 1-2 ecografii de control și până la 3 luni îi vindecă, astfel încât luxația congenitală de șold nu mai apare. Deci tratând acești copii cu DDȘ, luxația de dezvoltare a șoldului, care apare mai târziu și este costisitoare, este eradicată.
Program blocat
De 10 ani de zile, profesorul Burnei, împreună cu specialiștii în ortopedie încearcă să facă prevenția luxației de dezvoltare a șoldului. Fără succes pentru că miniștrii Sănătății s-au tot schimbat și fiecare a avut alte priorități. Pe timpul lui Bănicioiu, s-a obținut o urnire a programului național, dar acum este blocat. „Noi avem forță să vorbim și putere ioc! Maternitățile așteaptă ecografele. Eu tot dau telefoane la Ministerul Sănătății și degeaba. Nu se mișcă nimic. Acest program, din păcate, nu este o prioritate pentru ei, chiar dacă prin derularea lui se economisesc 40 de milioane de euro pe an.”, ne-a declarat supărat specialistul.
400 de noi cazuri apar în fiecare an
„Luxația de dezvoltare a șoldului este complicația displaziei de dezvoltare a șoldului netratată sau incorect tratată. Luxația concenitală de șold determină o diformitate statică și dinamică majoră, cu handicap fizic important al pacienților, iar tratamentul chirurgical nu reface în toate cazurile, din punct de vedere clinic și biomecanic, integritatea șoldului”, se arată în Nota de fundamentare prin care Comisia Consultativă de Ortopedie Pediatrică a Ministerului Sănătății cerea din nou (în octombrie 2015) ministrului înființarea unui Program național de screening ecografic al displaziei de dezvoltare a șoldului la nou-născut. Sens în care specialiștii cereau dotarea cu ecograf pentru primele 28 de maternități, din cele 75 care nu dețin această aparatură.
Unde nu-i cap, vai de căciulă
Pentru cele 28 de ecografe ce urmau să fie plasate în maternitățile cu personal calificat din reședințe de județ, orașe cu natalitate crescută, erau necesari 840.000 de euro. Solicitarea a fost avizată de fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu. Dar de atunci nu s-a mai întâmplat nimic. „Pentru 840.000 de euro investiți ar fi făcut economii de 40 de milioane de euro pe an. Faceți o socoteală, în 10 ani, de când tot încercăm, ar fi fost o economie de 400 de milioane de euro. Și anual apar 400 de noi cazuri”, ne-a precizat profesorul Burnei.
Cum ne creează statul handicap
„Luxația congenitală de șold odată apărută este nevoie să fie tratată aproape toată viața. Se fac intervenții seriate, intervenții care, uneori, pot duce la complicații. În perioada copilăriei și adolescenței se poate ajunge și la 10 operații pentru un singur copil. Atunci când apare înțepenirea șoldului este nevoie de endoprotezare. Endoprotezarea îi dă copilului un handicap fizic. Între 5 și 15 ani este nevoie de o revizie sau de revizia endoprotezei sau de alte operații. Practic, un copil cu luxație de dezvoltare a șoldului are toată viața lui nevoie de intervenții, de protecție și prezintă un handicap fizic care poate fi însoțit mai târziu și de un handicap psihic. Din această cauză, precum și pentru că sunt foarte mari costurile sociale asociate, dar și costurile tratamentului chirurgical (între 40.000 și 80.000 de euro pentru un pacient), displazia de dezvoltare a șoldului reprezintă o problemă de sănătate publică”, ne-a explicat specialistul.
