Din cuprinsul articolului
Fundata este o comună în județul Brașov, formată din satele Fundata, Fundățica și Șirnea. A fost atestată documentar în 1732. Situată la cea mai mare altitudine dintre localitățile montane din România, Fundata se bucură de statutul de cea mai înaltă localitate din țară.
Acest loc este o destinație preferată pentru cei pasionați de turism montan, ecoturism sau turism rural1. De asemenea, Fundata este cunoscută pentru aerul său curat și peisajele superbe, fiind situată între masivele Bucegi, Leaota, Iezer și Munții Piatra Craiului.
Comuna Fundata face parte din micro-regiunea Bran, situată în partea sudică a judeţului Braşov, la graniţa dintre Braşov, Argeş şi Dâmboviţa. Alături de comunele Bran şi Moieciu, comuna Fundata formează arealul geografic numit Zona Bran.
În sat se ajunge pe un drum bun, care urcă de la Moieciu – un traseu intens circulat, dar minunat. Ajungând pe culme, dai de satul pierdut parcă în timp, cu peisaje de basm, parcă desenate de un pictor celebru, unde civilizaţia curge anevoie, pe uliţa ce despărţea cândva Ţara Românească de Imperiul Austro-Ungar.
Timpul trece încet, nimeni nu se grăbeşte. Localnicii îşi duc viaţa aşa cum o făceau strămoşii lor. Câteva case tradiţionale definesc peisajul de poveste – multe, din păcate, sunt în ruină. Cei care au trăit în ele bucurii şi drame au murit sau s-au mutat la oraş. Trec minute bune până îţi apare cineva în cale.
În 2023, Fundata a fost desemnată drept destinația turistică de top din România, datorită peisajului său spectaculos și a aerului curat.
Brânza în coajă de brad, delicatesa muntelui
Fiind cea mai înaltă localitate rurală locuită permanent din România, aici este şi cel mai curat aer, lucru certificat de măsurătorile realizate de Agenţia de Protecţie a Mediului care are o unitate de măsurare a calităţii aerului chiar acolo, spune primarul localităţii Fundata, Marian Florin Pâtea, care deţine această funcţie din 2008. Tot aici este şi cea mai curată apă, fiind captată de la cota de 1.500 de metri din Munţii Leaota.
Mica aşezare nu se mândreşte doar cu peisajele de basm şi cu oamenii ei, ci şi cu delicii culinare, care au luat gustul plantelor medicinale care cresc aici (Coada-şoricelului, Ciuboţica-cucului, cimbru), dar şi al cojii de brad, în care se ţine brânza, un produs tradiţional.
„Localnicii sunt vestiţi pentru prepararea pastramei, pentru telemeaua de oaie şi de vacă, pentru urda dulce sau sărată. De departe, însă, produsul tradiţional este vestita brânză în coajă de brad, un produs specific zonei de munte, pentru că bradul creşte la peste 1.200 de metri altitudine“, explică primarul pentru „Weekend Adevărul“.
„Acest produs se prepară după reţete vechi, din lapte de vacă şi de oaie. Compoziţia se lasă la dospit, apoi se dă la maşina de tocat, se adaugă sare şi apoi se păstrează în coajă de brad“, dezvăluie primarul o parte din reţeta care a pus această localitate pe harta produselor tradiţionale româneşti.
Coaja de brad se recoltează în prima parte a sezonului pastoral, când bradul se poate coji. După 15 iulie, copacul îşi trage seva înapoi şi nu mai poate fi prelucrată coaja. Primarul îşi aminteşte şi de un lucru amuzant, când un turist care a văzut pentru prima dată acest produs a încercat să mănânce şi acea coajă de brad.
