Din cuprinsul articolului
Sfârșitul lumii a fost prezis de Stephen Hawking. Data e mai aproape decât se anticipa, iar NASA susține că scenariul nu e de parte de realitate. Declarațiile lui Stephen Hawking continuă să pună pe gânduri nu doar lumea științifică, ci și agențiile guvernamentale de prim rang.
Fizicianul britanic, considerat unul dintre cele mai mari genii ale secolului XX, a avertizat în 2017 că, dacă nu apar schimbări majore în modul în care omenirea își gestionează resursele, Pământul s-ar putea transforma într-o masă de foc până în anul 2600.
Nu era vorba de metafore sau teorie SF, ci de o estimare bazată pe date privind ritmul de consum și densitatea populației globale.
Sfârșitul lumii: „O planetă în flăcări până în 2600”
În timpul summitului Tencent WE de la Beijing, Hawking a oferit o perspectivă sumbră: „La rata actuală, în aproximativ 575 de ani, oamenii vor fi nevoiți să stea umăr lângă umăr pe fiecare metru pătrat de sol. Planeta va deveni insuportabilă.” Problema nu ține doar de suprapopulare, ci și de epuizarea rapidă a resurselor naturale și incapacitatea ecosistemelor de a se reface.
Această proiecție a fost interpretată de mulți ca un apel la acțiune și la regândirea modului în care societatea modernă tratează mediul. Când Hawking vorbea despre „o minge de foc”, făcea referire la creșterea continuă a temperaturii globale, la colapsul biodiversității și la accentuarea efectului de seră, alimentate de activitatea industrială și dependența de combustibili fosili.
NASA ia în serios avertismentul
Deși NASA nu s-a pronunțat direct asupra anului 2600, agenția americană a recunoscut că direcția semnalată de Hawking este corectă. Într-o declarație din decembrie 2024, citată de Nature Climate, NASA a subliniat că „problemele legate de consumul nesustenabil și schimbările climatice devin din ce în ce mai presante și ar putea accelera timeline-ul estimat de profesorul Hawking.”
NASA studiază planeta de peste 50 de ani, iar datele satelitare arată modificări evidente ale temperaturilor, ale regimului precipitațiilor și ale topirii calotelor glaciare. Un exemplu recent este scoaterea la suprafață a unor copaci vechi de peste 6.000 de ani din ghețarii care se retrag în regiunea arctică. Aceste observații vin să susțină scenariul descris de Hawking.
Omenirea ar putea avea mai puțin timp decât credea
Potrivit cercetătorilor implicați în misiuni de observare a Pământului, resursele de apă dulce, pădurile și solurile fertile sunt în scădere accelerată. Dacă tendințele nu se inversează, planeta ar putea deveni parțial nelocuibilă mult înainte de anul 2600. NASA avertizează că fenomenul de „feedback climatic” — în care o schimbare amplifică alte schimbări — ar putea accelera colapsul sistemului climatic global.
Din acest motiv, Hawking a pledat pentru un plan de rezervă, care nu implică doar salvarea mediului, ci și ieșirea treptată a umanității din zona de dependență absolută față de Terra.
Colonizarea altor planete — plan de urgență sau vis imposibil?
Hawking și-a dedicat ultimii ani de viață susținerii inițiativei Breakthrough Starshot, un proiect ambițios menit să lanseze micro-sonde către alte sisteme stelare. Scopul? Găsirea unor planete potențial locuibile.
Proiectul nu e singura opțiune. NASA, dar și companii private ca SpaceX, analizează posibilitatea colonizării planetei Marte. Deocamdată, e vorba doar de explorări și simulări. Dar în logica lui Hawking, interplanetarul nu este o opțiune științifico-fantastică, ci o formă de asigurare existențială. Un plan B, în cazul în care cel A eșuează iremediabil.
Hawking nu a fost singurul care a vorbit despre cât de repede poate o societate avansată să se prăbușească. Recent, cercetători din Egipt au descoperit un papirus vechi de 2.000 de ani, care documentează un caz de fraudă fiscală în Imperiul Roman. Istoricii au remarcat paralelisme cu problemele moderne: administrații supraîncărcate, sisteme fiscale inechitabile și presiuni sociale interne. Exemplele din trecut arată că nici cele mai sofisticate structuri nu sunt indestructibile.
Încotro?
Cu toate că anul 2600 pare departe, avertismentele devin din ce în ce mai concrete. NASA, una dintre cele mai prudente instituții științifice, validează o parte dintre concluziile lui Hawking. De aici și întrebarea firească: mai are omenirea timp să schimbe ceva?
Pe termen scurt, răspunsul pare să depindă de felul în care statele tratează politicile de mediu, investițiile în energie regenerabilă și cercetarea spațială. Pe termen lung, s-ar putea ca supraviețuirea ca specie să depindă de capacitatea noastră de a ne reinventa din temelii.
