Sari la conținut

Studiu ANSES. Sticlele de sticlă pot conține de 50 de ori mai multe microplastice decât cele de plastic

sticla si plastic
Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei
Sticlele de sticlă pot conține mai multe microplastice decât cele de plastic

Un studiu arată că băuturile din sticle de sticlă pot conține de 50 ori mai multe microplastice decât cele din plastic sau metal. Află ce înseamnă pentru consumatori.

Un studiu publicat în 2024 în Journal of Food Composition and Analysis de cercetătorii ANSES (Agenția Franceză pentru Securitate Alimentară) a descoperit un rezultat surprinzător.

Potrivit studiului francez, băuturile păstrate în sticle de sticlă conțin de 5 până la 50 de ori mai multe microplastice decât cele depozitate în sticle de plastic sau metal.

Citeste si…

Acest studiu atrage atenția că alegerea sticlei de sticlă nu înseamnă automat „zero plastic”, contrazicând percepția conform căreia sticla ar fi „cea mai sigură alegere” pentru păstrarea băuturilor.

Sticlele de sticlă pot conține mai multe microplastice decât cele de plastic

Echipa a analizat mai multe tipuri de băuturi (apă, vin, bere, sucuri) ambalate în recipiente diferite: sticlă, plastic și metal. Rezultatele au arătat că:

  • Sticlele de sticlă aveau cele mai ridicate concentrații, cu aproximativ 100 particule de microplastice per litru, de până la 50 de ori mai mult decât alte tipuri de ambalaje.
  • Sticlele de plastic prezentau mult mai puține microplastice.
  • Recipientele metalice erau chiar mai sigure, cu valori reduse.

De unde provin microplasticele

Cercetătorii au descoperit că nu sticla însăși este problema, ci capacele metalice acoperite cu vopsea pe bază de poliester și straturi plastice de etanșare.

În timpul transportului și depozitării, frecarea zgârie aceste straturi, eliberând particule microscopice în lichid.

  • Capacele cu strat polimeric: principala sursă de microplastice
  • Adezivi și reziduuri de fabricație: contribuție suplimentară
  • Tipul băuturii și modul de ambalare: influențează nivelul final de contaminare

De exemplu, vinul ambalat cu dop de plută a prezentat mult mai puține microplastice.

Citeste si…

Ce înseamnă pentru consumatori

Rezultatele studiului arată că percepția despre siguranța absolută a sticlei trebuie reevaluată. Alegerea tipului de recipient influențează direct expunerea la microplastice, iar consumatorii pot lua câteva măsuri practice:

  • Atenție la tipul de ambalaj: Deși sticla este reciclabilă și mai ecologică, ea nu este automat și cea mai sigură opțiune pentru sănătate. Cartoanele și ambalajele metalice pot fi variante mai „curate”.
  • Verificați tipul de închidere: Capacele metalice cu strat polimeric sunt principala sursă de microplastice. Dacă există alternative cu dop de plută sau capac fără strat plastic, acestea sunt preferabile.
  • Reutilizarea atentă a sticlelor: Pentru cei care folosesc sticlele de sticlă în mod repetat, spălarea și uscarea capacelor înainte de reutilizare poate reduce contaminarea cu până la 60%, conform testelor ANSES.
  • Impact asupra sănătății: Riscurile exacte ale microplasticelor asupra organismului sunt încă studiate, dar există suspiciuni legate de efecte inflamatorii, dezechilibre hormonale și stres oxidativ.
  • Implicații ecologice: Chiar dacă sticla este considerată prietenoasă cu mediul, faptul că închiderea ei introduce microplastice ridică întrebări despre sustenabilitatea reală a acestui ambalaj.

În final, consumatorii ar trebui să fie conștienți că nu doar materialul principal al recipientului contează, ci și toate componentele asociate – de la capace și straturi interioare, până la adezivi și procedee de fabricație.

Rezultatele publicate de ANSES demontează mitul purității absolute a sticlei. Deși sticla rămâne reciclabilă și prietenoasă cu mediul, capacele și straturile polimerice folosite în fabricație pot transforma această opțiune într-o sursă neașteptată de microplastice.

Citeste si…

Industria ambalajelor trebuie să găsească soluții noi, iar consumatorii să fie mai informați atunci când aleg „cea mai sănătoasă” variantă pentru băuturile lor.

Carmen Alecu
Alecu Carmen

Absolventă de Jurnalism. Am inceput sa lucrez in presa in 2000, la Abracadabra. A urmat Acasa Magazin. Dupa o pauza de cativa ani, am reinceput sa lucrez la EVZ. A urmat EvzMonden si InfoActual. La Doctorul Zilei lucrez din noiembrie 2020.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel