Din cuprinsul articolului
Studiu. Gemene separate crescute în țări diferite arată o diferență semnificativă în IQ.
Cercetătorii au profitat de o oportunitate rară de a studia gemeni identici (alias monozigoți) care au fost separați devreme în viață, înainte de a fi crescuți în țări diferite de familii diferite – și există câteva rezultate surprinzătoare de raportat. Studiul a fost publicat în Personality and Individual Differences.
Studiu. Gemene separate crescute în țări diferite arată o diferență semnificativă în IQ
În timp ce IQ-ul s-a dovedit a fi moștenit în proporție de până la 80%, gemenii obținând de obicei aproximativ același punctaj la testele cognitive, în acest caz a existat o diferență substanțială de 16 puncte între surori.
Au existat, desigur, multe asemănări între cele două, dar diferențele au fost, de asemenea, notabile, sugerând că trebuie să se regândească cât de mult din inteligența noastră se datorează genelor noastre și cât de mult se datorează mediului înconjurător în care suntem crescuți.
„Asemănările au fost evidente în ceea ce privește personalitatea, stima de sine, sănătatea mintală, satisfacția profesională și istoricul vieții medicale”, scriu cercetătorii în lucrarea lor.
„Spre deosebire de cercetările anterioare, inteligența generală și scorurile de raționament non-verbal ale gemenelor au arătat unele diferențe marcante”.
Perechea de gemene s-a născut în Coreea de Sud în 1974. Cele două surori au fost despărțite la vârsta de doi ani, după ce una dintre ele s-a pierdut într-o piață. După ce a fost dusă la un spital care se afla la 160 de kilometri de casa familiei ei și în ciuda eforturilor familiei ei biologice de a o găsi, sora pierdută a fost în cele din urmă adoptată de un cuplu din SUA.
Gemenele s-au reunit în 2020, după ce geamăna americană a furnizat o probă de ADN ca parte a unui program de urmărire a copiilor pierduți de familiile din Coreea de Sud.
Perechea a fost apoi contactată de cercetători și supusă unei serii de teste și interviuri. În ciuda multor asemănări – inclusiv în domeniile sănătății mintale și al satisfacției în muncă – geamăna crescută acasă în Coreea de Sud a obținut scoruri mai bune în ceea ce privește raționamentul perceptiv și viteza de procesare.
Deși scorurile sunt clare, totuși, motivul nu este. Geamăna din SUA a suferit trei contuzii la vârsta adultă, notează cercetătorii, ceea ce a făcut-o să se simtă ca o „o persoană diferită”. Cu toate acestea, este imposibil de spus cu siguranță dacă acest lucru a afectat scorurile observate în testele cognitive.
Diferențele culturale au un impact asupra unora dintre scorurile de personalitate raportate
Ceea ce merită luat în considerare este că casele familiale în care au crescut gemenele nu erau deloc asemănătoare, în afară de faptul că se aflau în părți complet diferite ale lumii. A existat mai mult conflict și mai puțină libertate în casa SUA în comparație cu cea din Coreea de Sud, raportează cercetătorii.
„Gemenele au fost crescute în medii foarte diferite, în afară de țările și culturile lor diferite”, scriu cercetătorii.
Ceea ce studiul susține, de asemenea, în ceea ce privește natura versus hrănire, este ideea că anumite trăsături comportamentale pot rămâne aceleași, chiar și atunci când copiii sunt crescuți în medii diferite; ambele fete au obținut scoruri foarte bune în ceea ce privește nivelul lor de conștiinciozitate și stima de sine, de exemplu.
În general, oamenii din SUA sunt mai individualiști și mai puțin susținători ai culturii naționale, în comparație cu Coreea de Sud.
Cercetătorii cred că aceste diferențe culturale au avut probabil un impact asupra unora dintre scorurile de personalitate raportate.
Deși este important să nu trageți prea multe concluzii ferme de la o pereche de gemeni, descoperirile fac o lectură fascinantă – iar răspândirea testelor ADN ușor accesibile înseamnă că este probabil ca în anii următori să fie descoperiți mai mulți gemeni pierduți de mult timp, dând oamenii de știință mai multe date cu care să lucreze.
„Trebuie să identificăm mai multe astfel de cazuri dacă există”, a declarat psihologul evoluționist Nancy Segal de la Universitatea de Stat din California, primul autor al studiului, pentru PsyPost. „Și încă nu înțelegem toate mecanismele implicate de la gene la nivel molecular până la comportamentele pe care le observăm în fiecare zi”.
