Din cuprinsul articolului
Cei mai importanți factori de risc comportamentali pentru boli de inimă și accident vascular cerebral sunt reprezentați de dieta nesănătoasă, sedentarismul, fumatul și consumul excesiv de alcool.
În plus, medicii atrag atenţia că este importantă şi eliminuarea sau măcar diminuarea stresului din viaţa cotidiană.
Recomandarea este cu atât mai actuală cu cât s-a demonstrat încă o dată că hormonul stresului măsurat în păr poate estima persoanele care sunt predispuse să sufere de boli cardiovasculare. Acestea sunt concluziile unei noi cercetări, prezentate în cadrul Congresului european privind obezitatea (ECO) din acest an, care s-a desfășurat recent la Dublin, în Irlanda.
De atfel, se ştie că nivelurile ridicate de cortizol cauzate de stresul pe termen lung pot crește colesterolul din sânge, trigliceridele, glicemia și tensiunea arterială, factori de risc pentru bolile de inimă.
Rolul glucocorticoizilor în bolile cardiovasculare
Potrivit cercetătorilor, nivelurile de glucocorticoizi (o clasă de hormoni steroizi secretați ca răspuns la stres) prezente în părul indivizilor ar putea indica care dintre aceștia sunt mai predispuși să sufere de boli cardiovasculare (BCV) în viitor.
Nivelurile pe termen lung ale cortizolului din părul scalpului și ale formei sale inactive, cortizonul din păr, sunt biomarkeri din ce în ce mai utilizați care reprezintă expunerea cumulativă la glucocorticoizi în lunile precedente, potrivit portalului 360medical.ro.
De altfel, sunt numeroase dovezi care atestă faptul că hormonii de stres afectează metabolismul organismului și distribuția grăsimilor. Un studiu efectuat pe peste 6.300 de persoane a constatat că nivelurile de cortizol din păr au fost cel mai puternic factor de predicție a viitoarelor boli cardiovasculare la persoanele cu vârsta de 57 de ani sau mai tineri.
„Există o cantitate enormă de dovezi care arată că stresul cronic este un factor serios în determinarea stării generale de sănătate”, spune autorul principal al studiului, dr. Eline van der Valk, de la Centrul Medical Universitar Erasmus din Rotterdam, Olanda.
Constatările cercetătorilor indică faptul că persoanele cu niveluri mai ridicate de glucocorticoizi în păr pe termen lung par să aibă o probabilitate semnificativ mai mare de a dezvolta în special boli cardiace și circulatorii.
Astfel, cercetătorii au constatat că persoanele cu niveluri ridicate de cortizol pe termen lung au fost de două ori mai susceptibile de a suferi un eveniment cardiovascular, precum un AVC sau un infarct miocardic..
Potrivit autorilor studiului, în viitor, țintirea efectelor hormonilor de stres din organism ar putea deveni o nouă țintă de tratament. Studiul observațional a concluzionat că există o legătură, poate chiar de cauzalitate, între stres şi bolile cardiovasculare.
Valori normale ale cortizolului în sânge
Cortizolul este un hormon secretat de către glandele suprarenale (o glandă endocrină pereche situată deasupra rinichilor), cu rol în reglarea glucozei sangvine, dar şi în procesele antiinflamatorii si imunitare. De asemenea, are un rol important şi în controlul tensiunii arteriale prin reglarea conţinutului de apă şi sare din organism.
Secreţia de cortizol nu este constantă pe tot parcursul zilei, fiind crescută între orele 5:00 şi 10:00 dimineata şi mai scăzuta între orele 20:00 seara şi 4:00 dimineaţa.
Recoltarea la analize trebuie făcută pe stomacul gol din sânge venos periferic prelevat dimineata la ora 8:00 şi seara la ora 16:00, la recomandarea medicului endocrinolog.
– dimineaţa orele 7-10: 172-497 nmol/L;
– după-amiază orele 16-20: 71.1-286 nmol/L;
– după stimulare (cu dexametazonă): creştere >20 mg/dL (>552 nmol/L) sau o creştere de cel puţin 3x faţă de nivelul bazal;
– după supresie: <5 mg/dL (<138 nmol/L) sau <50% faţă de nivelul bazal (ora 8 a.m.).
